Companiile nu-şi pot înregistra mărcile din cauza unui act abuziv al OSIM – Cosmovici Intellectual Property

Companiile trebuie să plătească o taxă care depăşeşte suma de 120 de euro ca să conteste acest abuz.

Durata de soluţionare a unei contestaţii poate ajunge până la un an, perioadă în care investitorul riscă să nu primească marca, ceea ce generează în cascadă pierdere mari pentru companie.

Ordinul de serviciu a fost emis în anul 2012 şi poate fi considerat un abuz în serviciu, cu efect indirect asupra intereselor statului şi patrimoniului, săvârșit de OSIM prin organele sale de conducere, spun avocaţii de la Cosmovici Intellectual Property. 

Casa de avocatură a depus o plângere penală împotriva OSIM şi o sesizare a Curții de Conturi, în care semnalează încălcarea legii prin emiterea Instrucţiunii 5, creşterea semnificativă a costurilor printr-o taxă care este nelegală (pe cale de cauzalitate) şi îngreunarea sau chiar blocarea procedurii de înregistrare a mărcilor pentru solicitanții de bună-credință.

Modificările legislative contestate

Concret, până în anul 2010, România putea refuza cererile de înregistrare din motive absolute (mărci care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, care prejudiciază imaginea sau interesele statului etc.) sau din motive relative (de exemplu, o marcă este identică sau similară cu alta înregistrată anterior).

În 2010, legea se modifică şi OSIM poate respinge o marcă doar pentru un motiv absolut, urmând ca pentru motivele relative să depună opoziţie terţii care doresc acest lucru. În anul 2012, OSIM îşi arogă dreptul de a refuza o marcă inclusiv din motive relative prin Instructiunea 5/2012, deşi o lege nu poate fi modificată decât printr-un act juridic cu aceeași forță (adică tot o lege).

Cum sunt afectate companiile de această modificare legislativă

Companiile sunt nevoite să efectueze mai multe proceduri cronofage care generează indirect pierderi pentru companie. Iniţial, aplicanții primesc un raport de cercetare cu mărcile considerate de OSIM ca fiind identice cu noua cerere.

Ca să nu primească aviz de refuz, companiile sunt obligate fie să îşi limiteze mărcile, fie să obţină acordul titularului de drepturi anterioare (ceea ce presupune căutarea acestuia, negociere, eventual costuri), fie să conteste decizia.

Firmele care aleg calea contestaţiei pot aștepta soluţionarea chiar și un an de zile, perioadă în care nu îşi pot folosi propriul brand pentru extindere, pentru că nu au certitudinea că vor obţine marca.

“Noi am constatat că actul emis de OSIM este contrar legii și că o procedură mult simplificată, similară celei folosite pentru mărcile comunitare, a fost transformată din nou într-una greoaie, de durată şi costisitoare. Ţinem foarte mult la respectarea unor proceduri corecte şi vrem ca practica Oficiului să respecte legea. Deşi OSIM a avut iniţial o intenţie bună, aceea de a refuza mărcile noi care le copiază pe cele vechi, în realitate efectele sunt cu totul altele. Investitorii sau antreprenorii vin să depună mărci, află că le sunt refuzate, citesc legea și nu înțeleg motivul acestui refuz. Pe lângă aceasta, pentru a evita un refuz și deci o contestație previzibilă, mai află că trebuie să obţină acordul titularilor anteriori, deşi nu a fost formulată o opoziţie conform legii, sau sunt forţaţi să renunţe la unele clase, deci la unele drepturi. Or, toate aceste lucruri sunt generate de un artificiu de interpretare eronată a legii, care discreditează o instituţie de valoare cum este OSIM. Sunt foarte multe blocaje generate care împiedică semnificativ creşterea pieţei şi, dacă OSIM nu va reveni la respectarea întocmai a cadrului legal, vom recurge inclusiv la sesizarea instanțelor de judecată, probabil ultima soluţie pentru a obliga Oficiul să aplice în mod responsabil legea mărcilor”, a explicat Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală, fondatorul Cosmovici Intellectual Property şi semnatarul plângerii penale împotriva OSIM.

În plângerea penală se precizează că OSIM – prin emiterea Instrucţiunii 5 – săvârşeşte infracţiuni contra patrimoniului, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, fapte care produc prejudicii deosebite statului român, precum și persoanelor fizice și juridice care îşi înregistrează cereri de mărci naționale, comunitare şi internaţionale, mai spun avocaţii de la Cosmovici Intellectual Property.

Cosmovici Intellectual Property este o firmă elveţiană, specializată în proprietate intelectuală internaţională.

Firma are birouri în Elveţia (Geneva) şi în România (Bucureşti), şi este activă în peste 50 de pieţe, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Elveţia şi China.