Costin (BNS): Creşterea salariului minim – parţial ok, reducerea CAS ar permite o creştere mai mare
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a precizat că a aniticipat tipul acesta de măsuri, convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru că, în cazul pensiilor situaţia era deja clară.
„Acolo avem o problemă cronică, rămânem la un nivel constat în ce priveşte numărul de salariaţi care contribuie la sistemul public de pensii şi rămânem pe acelaşi raport defavorabil pensionari – salariaţi. Când discuţi de împrumuturi constante ca să plăteşti pensii, este evident că nu îţi permiţi decât să respecţi o prevedere legală. Nu se puteau întâmpla minuni pentru că fondul de pensii e în deficit constant”, a explicat Costin.
Referitor la creşterea salariilor, liderul sindical a spus că în sectorul bugetar era clar că se va putea produce o creştere diferenţiată.
„După ce am scos legea-cadru de salarizare, am tăiat toate salariile şi, când am început să facem corecţii, ajustările s-au făcut la grămadă. Creşterea salariului minim este parţial ok, pentru că salariul minim creşte în termeni reali, cu mai mult decât indicele inflaţie, dar, din păcate, nici în varianta actuală propusă nu se îndeplinesc două condiţii”, a mai spus Dumitru Costin.
El a explicat că una dintre condiţiile care nu se respectă ţine de definiţia salariului minim, care reprezintă plata în bani pentru un program normal de lucru pentru un lucrător necalificat, sumă care trebuie să îi asigure subzistenţa, iar valoarea salariului minim e dată de corelarea cu coşul minim de consum şi veniturile pe tipuri de familie.
„Având în vedere că, la sfârşitul anului trecut, valoarea salariului minim ar fi trebuit să fie 950 de lei, e evident că salariul minim de care vorbim, este în realitate doar o parte din salariul minim şi în acest fel avem o aberaţie: salariaţi care se înscriu în asistenţă socială”, a explicat preşedintele BNS.
Cea de-a doua condiţie neîndeplinită se referă la faptul că există un angajament asumat prin care România ar trebui să ajungă să aibă salariul minim la nivelul a 60 la sută din salariul mediu pe economie.
„Asta înseamnă că avem o piaţă a muncii extrem de dezechilibrată. Avem o cincime din salariaţi la nivelul salariului minim. S-a produs o polarizare a salariilor în piaţa muncii”, a spus Costin.
În ce priveşte reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), liderul sindical a precizat că reducerea cu cinci puncte procentuale ar însemna existenţa unei marje pentru o creştere mai mare a salariului minim la jumătatea anului viitor, fără să afecteze fondul de salarii la nivelul companiei.
Salariul minim brut va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 de lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, urmând să fie operate şi creşteri salariale individuale, dar nu pentru toţi bugetarii, ci ţintit pe profesori debutanţi şi medici rezidenţi
„Vom lua în calcul creşterea salariului minim la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei începând cu 1 iulie. Avem şi un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar, nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pentru anumite categorii. Vom continua, de exemplu, negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii”, a anunţat premierul Victor Ponta, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a precizat la rândul său că nu toţi bugetarii vor beneficia de majorări salariale.
„Am luat în calcul să majorăm – şi asta va fi o decizie politică – numai la anumite categorii socio-profesionale. Deci, nu majorăm salariile la toţi bugetarii, la toate categoriile de bugetari, vor rămâne cu salariul pe care îl au în prezent”, a spus Chiţoiu.
Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.
„A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă – şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor – din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli”, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.
El a arătat că reducerea CAS este un angajament politic asumat în numele Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi a prezentat ca sigură această diminuare.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a precizat că impactul financiar generat de reducerea CAS este calculat, pentru un interval de cinci luni din al doilea semestru al anului viitor, la două miliarde lei.