Costin (BNS): În România avem în continuare un partid unic care se închină astăzi la un singur zeu: zeul ban

„În România, dialogul social a fost compromis şi distrus. Au rămas doar nişte instituţii de formă, fără fond. Iau doar ultimul Guvern, să nu mă refer la cel precedent, dar la ultimul Guvern. Am evaluat de când au venit la putere, după ce au depus jurământul până în prezent, undeva sub jumătate din actele normative pe care le-au elaborat, sub jumătate dintre ele au urmat traseul prevăzut în lege, care îi obliga la consultarea partenerului social pe fluxul legislativ, sub jumătate. Multe dintre ele au fost adoptate fără niciun fel de consultare a partenerilor sociali, aşa cum îi obliga legea, cum îi obligă normele europene. Pur şi simplu le-au aprobat că aşa au vrut ei, deci au încălcat acest mecanism al dialogului social”, a declarat, pentru AGERPRES, Dumitru Costin.

El a subliniat că atât Constituţia României, cât şi convenţiile instituţiilor internaţionale din domeniu dau dreptul lucrătorilor să se organizeze în structuri sindicale, însă, în 27 de ani, generaţiile care au intrat pe piaţa muncii nu au privit organizarea sindicală ca pe un drept pe care să şi-l exercite.

„Forma constituţională, forma care este consfinţită şi de convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi de Carta Fundamentală a Drepturilor Omului, dă dreptul lucrătorilor să se organizeze, să se asocieze, să îşi reprezinte interesele în relaţia cu capitalul, iar această formă de legalizare legitimă este dată de structurile sindicale. Nu se asociază în ONG-uri, asociaţii şi fundaţii, ci în organizaţii sindicale, aşa sunt recunoscute pe toată planeta Pământ, nu face România vreo concesie lucrătorilor, chiar dacă de multe ori se vorbeşte foarte urât la adresa organizaţiilor sindicale din România. În cei 27 de ani pe care îi reprezintă această tranziţie fără de sfârşit a României de la un sistem comunist la aşa-zisa economie de piaţă, în 27 de ani, 27 de generaţii din România au fost lipsite, în principal prin mecanismele din sistemul educaţional din România, de orice informaţii legate de această componentă a drepturilor fundamentale a libertăţilor cetăţeneşti şi aşa mai departe. Pe cale de consecinţă, generaţie după generaţie, 27 de generaţii, care au intrat în piaţa muncii din România nu au privit organizarea sindicală ca pe un drept pe care să şi-l exercite, nu ca pe o obligaţie”, a explicat preşedintele BNS.

El a subliniat însă că, aşa” huliţi” cum sunt, liderii de sindicat şi-au făcut treaba corect, însă, din păcate, modificările legislative şi alte componente „i-au pus la colţ”, i-au dus în situaţia în care nu îşi mai pot apăra oamenii.

„2011 a venit cu nişte modificări brutale de legislaţie şi a aruncat completamente în aer orice mecanism de dialog social în România, de la restricţionarea brutală a dreptului la asocierea lucrătorilor, la restricţionarea brutală a dreptului la negocieri colective, până la restricţionarea dreptului la grevă, un alt drept fundamental. Toate aceste elemente au generat un proces accelerat de disoluţie, de distrugere a mişcării sindicale din România, şi cu lucrurile sale bune, dar şi cu lucrurile sale mai puţin bune. Orice lucru rău a fost speculat excesiv în spaţiul public, chiar dacă anumite lucruri rele au ajuns să fie sancţionate, aşa cum era normal, de instanţele de judecată, faceţi o analiză comparată între mişcarea sindicală din România şi mişcarea politică din România. Câţi din liderii de sindicat din toată România asta, la toate nivelurile (…) au ajuns astăzi să suporte rigorile legii pentru încălcări de lege şi uitaţi-vă în zona cealaltă şi o să vedeţi că raportul este de 1:100 în favoarea mişcării sindicale. Aşa, huliţi, cum suntem, totuşi liderii sindicali şi-au făcut corect treaba. Din păcate însă, modificările legislative şi ceea ce v-am explicat mai devreme i-au pus la colţ, i-au dus în situaţia în care nu îşi mai pot apăra oamenii”, a mai afirmat Costin.

Liderul sindical a reiterat faptul că în ciuda tuturor titulaturilor, în România există de fapt un partid unic care se închină la un singur zeu: zeul ban.

„Eu am spus-o şi ştiu că supăr pe mulţi cu declaraţia pe care am făcut-o, dar pe care o repet: din păcate, în România de astăzi, în ciuda faptului că se intitulează socialişti, democraţi, liberal democraţi, liberali, populari, în ciuda acestor titulaturi pe care şi le arogă, în România avem în continuare un partid unic. Am spus asta şi la sfârşitul anilor ’90. Partidul acesta unic, însă, astăzi se închină la un singur zeu: zeul ban. Pentru ei capitalul este supremul, lucrătorii, care reprezintă până la urmă şi marea masă a cetăţenilor care îi votează, lucrătorii pentru ei nu există decât în campania electorală”, a menţionat Dumitru Costin.

Conform unui comunicat al BNS, care citează o analiză a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, România are cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor fundamentale, atât în practic, dar mai ales în legislaţia naţională, fiind pe primul loc în Europa.

Organizaţia Internaţională a Muncii a creat un instrument de analiză statistică pentru a urmări relaţia dintre standardele internaţionale de muncă, pe de o parte, şi investiţiile străine şi comerţul internaţional pe de altă parte.

Au fost vizate două categorii de drepturi considerate fundamentale – dreptul la libera asociere şi dreptul la negocieri colective, drepturi reglementate de Convenţia OIM 87 privind libertatea de asociere şi protecţia dreptului la organizare în sindicate şi Convenţia OIM 98 privind dreptul la negocieri colective.

Mecanismul creat urmăreşte două categorii de încălcări ale celor două drepturi fundamentele: încălcări existente în legislaţia naţională, prevederi ale legislaţiei din fiecare ţară care nu sunt conforme cu prevederile celor 2 Convenţii şi încălcări care se întâmplă în practică, cu încălcarea legislaţiei naţionale şi a Convenţiilor Internaţionale.

Evaluările s-au realizat prin intermediul a trei surse: Raportul anual al Comitetului pentru Libertatea de Asociere din cadrul OIM, Raportul anual Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor privind încălcarea drepturilor sindicatelor şi Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA pentru Drepturile Omului.

Ultimele date disponibile sunt cele pentru anul 2015 şi vizează situaţia existentă în 185 de ţări. Din cele 35 de state europene, România are cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor fundamentale, atât în practică, dar mai ales în legislaţia naţională, conform BNS.

Sursa: AGERPRES