‘Dacă nicio acţiune suplimentară nu este luată împotriva încălzirii globale, iar temperaturile globale vor creşte cu 3,5 grade Celsius, UE ar urma să piardă 1,8% din Produsul său Intern Brut actual’, precizează un studiu comandat de Centrul de Cercetare al Comisiei Europene.
Centrul a analizat impactul încălzirii globale în nouă domenii, inclusiv agricultură, sănătate umană şi secetă. Costul mortalităţii premature a fost evaluat la 120 de miliarde de euro, urmează pagubele produse coastelor la 42 de miliarde de euro şi pagube în agricultură de 18 miliarde de euro.
”Nicio acţiune’ este în mod clar cea mai scumpă soluţie din toate’, a declarat comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice, Connie Hedegaard.
Nota de plată ar fi mai mare pentru sudul şi zona de centru-sud a Europei (adică o bandă largă care începe din Franţa şi se întinde până în Austria, Cehia şi Grecia), care ar urma să suporte 70% din pierderi, în timp ce nordul Europei va suporta doar un procent din pierderi, iar Marea Britanie şi Irlanda aproximativ 5%.
Însă, în cazul în care încălzirea globală ar fi limitată la 2 grade Celsius, costul pentru UE ar fi redus la 128 de miliarde de euro, în condiţiile în care costul mortalităţii premature ar fi mai mic cu 34 de miliarde de euro decât în scenariul încălzirii globale cu 3,5 grade, în timp ce pagubele provocate agriculturii ar fi de 16 miliarde euro, iar cele produse zonelor costiere ar fi de opt miliarde de euro.
Comisia Europeană ar dori ca acele 28 de state membre să se angajeze să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40%, comparativ cu nivelul din 1990, până în 2030.