Costurile ascunse ale digitalizării. Sgâncă, Counsel Group Frankfurt: „Va creşte cererea pentru specialiști în cloud și vor scădea poziţiile de suport și mentenanță”

Cu birouri în Bucureşti şi Iaşi și, fondată în 2018, CGF este o organizație specializată în furnizarea de servicii și soluții software. CGF Romania operează prin cinci unități de business: Project & Service Delivery Management, Application Management Services, Application Operations Center, Enterprise Application Integration și Technology Services. Pentru acest an, ținteşte o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, adică o creștere de 40% față de 2020.

„Credem că în perioada următoare foarte multe companii se vor concentra pe zona de digitalizare și automatizare a serviciilor, atât pentru angajații interni, cât și pentru clienți. Acest lucru va duce la o creștere a cererii pentru specialiști IT în zona de servicii cloud, însă va reduce numărul de poziții din aria de suport și mentenanță.
Spre deosebire de perioada pre-pandemie, așteptările tehnice din partea clienților sunt mult mai mari. De aceea, multe companii aleg să meargă în ”nearshore” nu doar pentru a avea un cost mai mic, ci și din cauza lipsei de personal calificat în țara de origine – foarte mulți clienți nu mai reușesc să angajeze personal datorită competiției ridicate din țara lor. Acest lucru nu se întâmpla cu doi ani în urmă”, spune Alexandru Sgâncă, într-un interviu pentru Economica.net.

Dar, pe lângă digitalizare, în ultima vreme, Alexandru Sgâncă spune că a observat o cerere tot mai mare a companiilor pentru ”data engineering” și ”data analytics”.

„Datele stau la baza unei dezvoltări solide și informate în cadrul fiecărei companii, de aceea nu este deloc întâmplător ca interesul în analiza acestor date să fie crescut. Este treaba specialiștilor IT să interpreteze aceste date și să le folosească în așa fel încât să genereze valoare de business”, spune reprezentantul companiei.

În plină pandemie, când majoritatea companiilor  aveau activat planul de continuitate, CGF deschis o nouă linie de business – Counsel Group Technology, care a reușit ca în 9 luni să aducă patru noi clienți, iar până la finalul anului compania se aşteaptă să îl dubleze. De asemenea, şi-a propus ca la finalul lui 2021 să aibă 25% din venituri provenite de la clienți noi.

„Aceste rezultate ne validează decizia de a porni această linie de business și, de asemenea, ne validează și premisele care au stat la baza deciziei – în cadrul companiilor din România există persoane cu un grad ridicat de specializare și senioritate care își doresc să lucreze în zona de Product Development și Tehnologie.
Colegii pe care îi avem în cadrul Counsel Group Technology sunt persoane cu minim 12 ani de experiență în IT și care sunt specializați pe tehnologii care au luat avânt în ultimii trei ani. Sunt multe persoane care pot învăța o tehnologie nouă, însă să știi să o folosești eficient necesită un background tehnic care să te ajute să poți lua decizii. În România, sunt multe companii cu model de outsourcing, unde deciziile tehnice erau luate de client. Premisa pentru Counsel Group Technology este că în Romania avem persoane cu experiența necesară care să direcționeze deciziile clientului, persoane care sunt capabile să facă consultanță tehnică, dar care, anterior, erau prinse în companii sau poziții de outsourcing”, explică Sgâncă motivele care au dus la deschiderea liniei de business în plină pandemie.

Filiala din România aduce 30% din cifra de afaceri a grupului

Sgâncă estimează că cifra de afaceri a companiei în România va creşte cu 40% în acest an, poate chiar mai mult, în principal datorită creșterii calității serviciilor pentru clienții existenți, triplarea cifrei de afaceri pentru una din liniile de business, de la 800.000 euro la 2.500.000 euro, transformarea din livrare în metodologia Scrum, în Scaled Agile Framework pentru cel mai mare proiect al lor, pornirea primelor proiecte în Emiratele Unite Arabe și, nu în ultimul rând, extinderea biroului din Iași la 100 de membri.

„De asemenea, ne propunem să fim compania cu cele mai puternice competențe în aria de servicii de integrare, să transformăm linia business din servicii în soluții. Un alt obiectiv este să ne extindem capabilitățile prin prisma parteneriatelor tehnologice pe care le avem deja cu Microsoft, SAFe, Qorus, Dell Boomi, dar și prin cele pe care le
vom încheia pe viitor”, poveşteşte Country Managerul.

La nivel de cifră de afaceri, Romania are un aport de aproximativ 30% din cifra consolidată a grupului, procent care se va mări în măsura în care multe dintre proiectele noi se livrează exclusiv din România, având complet zona de Account Management și Delivery Management în România.

„În perioada 2018-2020, nu au fost venituri generate de clienții din România, ci numai din zona DACH (Germania, Austria, Elveția). Dar anul acesta am început să avem clienți noi din Norvegia, Finlanda, UK, Dubai, USA, Asia de Sud-Est. Pentru că facem parte dintr-o companie cu prezență globală, vrem să ne folosim de acest lucru pentru a atrage noi clienți și livrare din România”, adaugă Alexandru Sgâncă.

În cadul activității de livrare de servicii pentru piața din Germania, CGF livrează serviciile cu birourile din Germania, România și Ucraina. „Astfel că la nivel de grup, în Romania anul acesta vom depăși procentul de 50% de personal, față de numărul total de persoane din grup”.

Salariile medii variază între 3.250 și 13.250 de lei

Dezvoltarea biroului din Iași este unul dintre planurile importante ale companiei la nivel local. Numărul angajaţilor care lucrează aici urmează să ajungă la 100, iar în scurt timp, va reprezinta polul principal de livrare pentru cel mai mare client al său, BMW Group IT, cu care are contracte pe termen lung.

În ceea ce privește salariul mediu, acesta depinde de linia de business şi experienţa angajatului şi variază de la 3.250 de lei la 13.250 de lei.

„În România, Counsel Group Frankfurt este împărțit în cinci arii principale de business (Operational Support 24×7, Application Maintenance, End User Computing / Windows Services, Integration Services și, mai nou, Technology Services) iar nivelul salariului mediu pentru fiecare linie de business este proporțional cu nivelul de experiență”, explică reprezentantul CGF, care a dat şi câteva exemple:
 Operational Support 24×7 – 3.250 lei net, media de experiență este de aproximativ 2 ani
 Application Maintenance – 7.250 lei, media de experiență este de aproximativ 5 ani
 End User Computing – în jur de 5.000 lei, media de experiență este de aproximativ 4 ani
 Integration Services – în jur de 9.000 lei, media de experiență de aproximativ 6 ani
 Technology Services – 13.250 de lei, media de experiență este de 12 ani

„De asemenea, pentru sfârșitul lunii septembrie, avem în vedere o recalculare a veniturilor și beneficiilor salariale cu nivelul pieței din România. În luna august, am primit rezultatele mai multor studii salariale care vor reprezenta inputul pentru noile niveluri salariale”.

CGF acordă totodată atenţie şi tinerilor prin programe de training, mentorat și intership. „Chiar în vara anului trecut, am pilotat primul nostru program în București, pe zona de integrare, un prim program din care am învățat foarte multe și care ne-a ajutat să ne îmbunătățim procesul de desfășurare a unei astfel de experiențe. Anul acesta am pornit un nou internship, la Iași, un program ce se dovedește pană acum a fi de mare succes. Și nu ne vom opri aici. După ce se va încheia perioada de examene din vară pentru studenți, vom porni un nou program de internship”.

Digitalizarea în România și măsurile Guvernului

Potrivit lui Sgâncă, în zona de digitalizare vor fi favorizate tehnologiile ”cloud first”. „Ca parteneri Gold Microsoft, vedem o creștere în zona de Azure, atât pe partea de servicii cloud cu PowerApps, cât și pe partea de Analytics cu PowerBI. Majoritatea arhitecturilor alese în zona de digitalizare se bazează pe expunerea de API-uri către partenerii externi, astfel că majoritatea aplicațiilor vor avea o componentă scrisă în Net sau Java”.

Totodată, continuă acesta,în zona de automatizare se extind din ce în ce mai mult serviciile de tipul RPA, unde vendori ca UiPath domină piața sau zona de low-code platforms, unde avem mai multe vendori cu renume, precum ServiceNow. „Ultimul anunț al Salesforce de a cumpăra Servicetrace doar validează necesitatea vendorilor mari de tehnologie de a avea o soluție de automatizare în cadrul ofertei lor de software”.

Sgâncă spune că sunt două zone importante în care guvernul se poate implica cu impact substanțial: digitalizarea serviciilor publice și reconversia profesională către zona de IT. Ambele inițiative necesită un cadrul legal care depinde 100% de oficialitățile din România.

„Un prim pas este Autoritatea pentru Digitalizarea României, însă această structură inițiază licitații publice pentru orice achiziție de consultanță IT, în loc să accepte parteneriate public-privat.
Legat de reconversia profesională, categoric nu poți acoperi un gol de cunoștințe IT pe care le formează o facultate, însă, dacă ne uităm la modelul german, doar elevii performanți ajung în facultăți unde devin experți în diverse arii din IT (Machine Learning, Data Analytics, Artificial Intelligence). Dar la fel de mulți elevi ajung în programe post-liceale de școli de IT unde ocupă poziții care nu necesită un nivel ultraspecializat. În cadrul CGF noi folosim Counsel Group Academy pentru a acoperi lipsa de cunoștințe pentru baze de date și sistem de operare și avem persoane fără studii de IT care pot profesa în zonele de support și mentenanță. Într-adevăr, în zona de programare avem exclusiv persoane (inclusiv juniori) care au doar studii de IT, însă asta pentru că nivelul de cunoștințe este complex și nu poate fi acoperit în doar câteva luni”, explică managerul CGF.

Acesta a analizat şi diferenţele dintre cerinţele de piaţă din România faţă de Germania şi spune că la noi în ţară piața este foarte dinamică în zona de proiecte care, în mare parte, necesită un skillset similar. Și anume: competențe în zona de dezvoltare a aplicațiilor cloud native, platforme digitale sau zona de microservicii.

„Dacă comparăm România cu Germania, din punct de vedere distribuție a persoanelor care lucrează în IT, vedem o diferență destul de mare. Factori pe care îi luăm în considerare sunt, în primul rând, de ordin economic, apoi de ordin cultural – în România avem companii și poziții de execuție, fie că vorbim de suport, mentenanță sau
programare, în timp ce în Germania avem poziții de inginerie / product management în companii de software sau chiar la brandurile germane. Astfel că pentru clienții CGF în România căutăm specialiști pe o anumită tehnologie, iar în Germania căutăm Product Owneri. În cadrul unei analize mai extinse, putem spune că acest rezultat este și o
consecință a sistemului de educație. Chiar dacă piața de IT este în creștere în ultimii cinci ani, companii precum Intel sau King și-au închis birourile din România tocmai din cauza acestei diferențe între mentalitatea românească de execuție și cea germană de inginerie / inovație”, conchide Alexandru Sgâncă.