COTAR, despre RCA: Recomandările Consiliului Concurenţei dau liber la practicile neconcurenţiale
„Procesul de negociere a tarifelor RCA reprezintă o nouă problemă pentru Transportatori. După cum este cunoscut în spaţiul public, COTAR a fost una dintre organizaţiile care s-a implicat permanent şi constructiv în procesul de negociere a tarifelor RCA, participând activ la discuţiile cu ASF, cu firmele de asigurări şi cu celelalte asociaţii implicate în acest fenomen. Multe dintre propunerile noastre au fost considerate viabile şi, drept urmare, au fost implementate în noua legislaţie RCA, legislaţie prin care se restabileşte echilibrul pe piaţa asigurărilor şi care contribuie la realizarea unui obiectiv important pentru consumatorul de asigurări – aşezarea tarifelor RCA pe o bază corectă de calcul”, se spune în comunicat.
Conform organizaţiei, în ultimul timp, se constată existenţa unor derapaje în ceea ce priveşte aplicarea legii, venite din partea unor instituţii cum sunt unităţile service reparatoare, derapaje care au ca efect crearea unei presiuni suplimentare asupra preţurilor la tarifele RCA, în detrimentul intereselor consumatorului de asigurări.
‘Concret, avem în vedere aplicarea abuzivă a art. 25 din Norma 20/2017, care stabileşte obligaţia asigurătorilor de a oferi păgubiţilor RCA, doar la solicitarea acestora, o maşină la schimb, pe perioada reparaţiei autoturismului de către unitatea service. În fapt, autoturismul de schimb este oferit clientului de unităţile service sau cele partenere (sau din acelaşi grup cu acestea), la tarife care depăşesc cu mult tarifele normale ale firmelor rent-a-car’, explică Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.
Organizaţia a oferit câteva exemple sugestive. Un autoturism oferit la schimb în Bucureşti unui păgubit RCA a fost tarifat de unitatea service cu suma de 850 lei/zi, aproximativ 180 euro, în condiţiile în care atât în România, cât şi în alte ţări europene, preţul unei zile de închiriere pentru un autoturism obişnuit se încadrează în marja 25-50 euro.
Un alt exemplu poate fi dat de comparaţia dintre tariful exemplificat mai sus şi preţul perceput de companiile de taximetre (în medie 1,75 lei/km în Bucureşti).
Astfel, rezultă că suma plătită pentru o zi de închiriere a unei maşini (850 lei) poate fi folosită de client pentru a se deplasa zilnic folosind taxiul, circa 485 km, în regim urban, ceea ce este cu mult peste necesarul unui om într-o zi normală sau chiar cu o activitate peste medie.
‘Considerăm că toate aceste practici anticoncurenţiale ar trebui să intre în atenţia Consiliului Concurenţei, pentru a se putea evita o situaţie explozivă, în urma căreia să asistăm la creşteri mari de tarife RCA şi la o destabilizare potenţială a pieţei asigurărilor, cu implicaţii negative pentru cele şapte milioane de consumatori RCA. Consiliul Concurenţei, prin natura activităţii sale, trebuie să se ocupe şi de concurenţa neloială de pe piaţa de transport, fără a copia, însă, din discursurile noastre precedente, fără a veni cu recomandări pentru piaţa RCA, aşa cum o face în ultima vreme’, mai spune Vasile Ştefănescu.
COTAR menţionează că, în trecut, Consiliul Concurenţei a intervenit pe această piaţă doar după ample manifestaţii. Deşi menţionau că nu pot interveni, totuşi au făcut-o în ultimă instanţă. Asigurătorii au primit amenzi mari de la Consiliul Concurenţei, amenzi contestate în instanţă, dar Consiliul Concurenţei nu a făcut nimic pentru a preveni astfel de fenomene. Apoi, dintr-o dată, prin declaraţiile făcute, reprezentanţii instituţiei se erijează în specialişti, după ani de neactivitate pe această piaţă, pe care alte entităţi implicate au făcut eforturi să o stabilizeze.
COTAR îşi exprimă speranţa că, după măsurile de stabilizare a pieţei asigurărilor din ultimii doi ani, tarifele RCA nu vor mai creşte artificial şi că va fi sancţionat orice abuz apărut ca urmare a interpretării şi punerii în aplicare în mod eronat a legislaţiei.
Consiliul Concurenţei a propus mai multe măsuri pentru scăderea preţului RCA, precum încheierea poliţelor pe numele şoferului, nu al proprietarului maşinii, cum este în prezent, dar şi un cod de conduită între companiile de asigurări şi cele de reparaţii auto, întrucât există situaţii în care service-urile percep preţuri mai mari dacă reparaţiile sunt achitate de asigurători, a declarat, recent, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„Poliţa RCA trebuie să reflecte riscul de accident, iar riscul de accident este determinat, în mare parte, de conducătorul maşinii. Astfel, dacă mai multe persoane conduc aceeaşi maşină, preţul poliţei va trebui adaptat în consecinţă. Această modificare nu reprezintă, însă, o prioritate”, a susţinut Chiriţoiu.
El a arătat că există şi alte propuneri pentru a reduce preţul poliţelor RCA, pe care se concentrează Consiliul Concurenţei.
„Obiectivul nostru este ca preţul plătit de populaţie pentru poliţa de asigurare obligatorie (RCA) să fie cât mai mic şi în acest scop am făcut o serie de recomandări. O parte dintre aceste recomandări au fost preluate în legislaţia din domeniu şi se observă că preţul poliţelor a scăzut în ultimii doi ani. La ora actuală, colaborăm cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în vederea adoptării şi a altor măsuri care să conducă la consolidarea pieţei şi la creşterea gradului de protecţie a asiguraţilor”, a afirmat Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, în primul rând, este necesară creşterea numărului de maşini aflate în circulaţie, care au o poliţă RCA valabilă.
„Din datele noastre, la ora actuală, sunt destul de multe maşini în circulaţie, aproximativ un sfert, care nu au RCA valabil pentru că proprietarii au încheiat poliţa pentru o perioadă foarte scurtă, o lună, iar apoi au uitat să o reînnoiască. În acest context, noi am propus ca, pentru persoane fizice, poliţele RCA să nu se mai încheie pentru o lună, ci pentru şase sau 12 luni, şi doar pentru persoanele juridice să existe posibilitatea de a încheia asigurarea pentru o lună”, a precizat oficialul Concurenţei.
În acelaşi timp, este foarte important ca preţul reparaţiilor auto să nu crească artificial, deoarece aceste majorări se reflectă în preţul RCA, a explicat Chiriţoiu.
„Există situaţii în care se solicită un anumit preţ dacă cheltuielile de reparaţii sunt achitate de proprietar şi se solicită un preţ mai mare dacă reparaţiile sunt achitate de compania de asigurări, prin intermediul RCA. Având în vedere relaţia tensionată dintre asigurători şi companiile de reparaţii, noi am propus elaborarea unui cod de conduită aplicabil în relaţia dintre cele două părţi, în vederea evitării prejudicierii consumatorilor”, a mai spus preşedintele Concurenţei.