Reprezentanții COTAR nu se sfiesc să compare oligopolul insituit de Euroins și City Insurance cu pandemia COVID-19 și spun foarte clar că ceea este vaccinul pentru virusul SARS-CoV-2 același lucru îl reprezintă decontarea directă pentru cele două companii care controlează piață românescă a asigurărilor auto obligatorii.
În documentul transmis către premierul Cîțu, COTAR a prezentat contextul în care se află în anul 2021 piața de asigurări din România.
Mai jos sunt prezentate argumentele și cererile formulate de COTAR în memoriul transmis șefului Executivului:
„1. Două societăți de asigurări (Euroins și City Insurance) dețin peste 75% cotă din piața RCA.
2. Conduita privind onorarea obligațiilor de despăgubire se reflectă în numarul extrem de mare de petiții înregistrate la ASF, astfel:
Anul 2018: 10.549 petiții
Anul 2019: 25.679 petiții
Anul 2020: 21.244 (doar în primele 6 luni)
3. Numărul de litigii la Sal-Fin (Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Financiar Non-bancar) a crescut constant și în salturi uriașe, de la înființare pânăîn prezent:
Anul 2016: 36 de cereri
Anul 2017: 197 de cereri
Anul 2018: 232 de cereri
Anul 2019: 521 de cereri
Anul 2020: 1000 de cereri (doar în primele 10 luni)
99% dintre cererile adresate Sal-Fin au avut ca temă despăgubirile primite în baza unor polițe de asigurare.
84% dintre cererile adresate Sal-Fin au vizat polițe de asigurare de răspundere civilă auto (RCA).
83% dintre hotărârile pronunțate de conciliatorii Sal-Fin au fost în favoarea consumatorilor.
4. Ultima raportare a ASF arată faptul căîn trimestrul III al anului 2020 piața de asigurări avea următoarea conduită la plata dosarelor de daună:
– 46,96% (40.584 dosare) sunt dosare soluționate prin plată;
– 51,76% (44.735 dosare) sunt dosare nefinalizate;
– 1,28% (1.110 dosare) sunt dosare respinse de la plată.
Procentul de dosare de daună achitate de către firmele de asigurări este în continuă scădere de la un trimestru la altul. În trimestrul anterior, procentul de dosare achitate era de doar 49%, arătând practica sistematică a asiguratorilor RCA de rea credință împotriva consumatorilor de asigurări și a persoanelor prejudiciate în accidente auto.
Transmiterea raportărilor către ASF se face în 45 de zile de la încheierea trimestrului, în timp ce termenul legal de plată a despăgubirii este de 10 zile, deci, în interiorul celor 45 de zile de raportare. Realitatea cruntă este că firmele de asigurări nu achitaseră 51,76% dintre dosarele de daună nici după 45 de zile (depășind termenul de plată legal)!
5. În ciuda faptului că în anul 2020 a existat o scădere accentuată (aproximativ 40%) a numărului accidentelor auto – pe fondul restricțiilor de circulație din perioada de lockdown, numărul de petiții și reclamații la adresa firmelor de asigurări a explodat (creștere de peste 80% față de anul precedent), iar numărul de reclamații la adresa firmelor de asigurări se menține în continuare unul extrem de ridicat (de aproximativ 2800 de reclamații în fiecare lună).
Din informațiile noastre, 90% dintre petițiile înregistrate la ASF vizează companiile de asigurări City Insurance și Euroins.
COTAR a analizat și cele două soluții care sunt propuse pentru rezolvarea situației gravelor probleme existente pe această piață, cauzate de societățile de asigurări rău platnice și care dețin o cotă importantă de piață, astfel:
1. ASF retrage licențele RCA, iar cele două firme de asigurări intră direct în faliment.
2. Modificarea legislației și introducerea decontării directe pentru a reduce cota de piață a celor două companii de asigurări. Această masură va duce la reducerea progresivăși naturală a cotei de piață a celor doi asiguratori rău platnici.
Estimăm că în 3 – 4 ani de la introducerea decontării directe, cele două societăți, daca vor supraviețui fără șmecheriile pe care le fac acum, ar trebui să aibă o cotă de piață de 5 ori mai mică decât cea din prezent, iar cota de piață rămasă ar trebui să se redistribuie la firmele de asigurări serioase.
COTAR a atras atenția asupra faptului că cele două societăți de asigurări nu pot ieși public să susțină faptul că se opun decontării directe, adică principiului alegerii poliței RCA după un nou criteriu: “Reputația firmei de asigurări”în loc de criteriul “cel mai redus preț, pentru că nu eu sunt beneficiarul despăgubirii”.
Remarcăm, fără a fi surprinși, faptul că un reprezentant al unei asociații a transportatorilor – despre care s-a scris în presă că este finanțată de unul dintre marii asiguratori de pe piața RCA – se opune intrării în vigoare a noilor reguli de decontare directă, încercând să protejeze interesele asiguratorilor.
Este important să subliniem că regulile de decontare directă sunt pro-consumator, pro-asigurat și pro-păgubit, iar singurii care sunt deranjați de decontarea directă obligatorie sunt exact asiguratorii care nu vor să platească și preferă să amâne rezolvarea problemelor grave din piață, până la un eventual faliment care va avea efecte catastrofale. Așadar, persoanele care se pretind a fi reprezentanți ai transportatorilor – deși promovează agenda asiguratorilor RCA rău platnici – se autodiscreditează, într-un mod ireparabil și nu pot fi luate în considerare.
“Le cerem Premierului României și pe Ministrului Finanțelor să adopte,în cadrul legislației RCA, principiul decontării directe, fără alte propuneri toxice transmise de cele două companii cu probleme. Nu este normal să fie protejate interesele financiare ale unor companii de asigurări, în dauna industriei de reparații, a producătorilor și a furnizorilor de piese de schimb și alte materiale necesare industriei de reparații”, a declarat Vasile Ștefanescu, președinte COTAR.
În acest sens, atragem atenția că Parlamentul Românie i s-a pronunțat deja în sens negativ asupra propunerii asigurătorilor vizând plafonarea cuantumului despăgubirilor, cu ocazia dezbaterilor organizate în legătură cu Proiectele de lege de modificare a Legii RCA nr. 132/2017 înregistrate la Camera Deputaților cu nr. Pl-x 165/2020 si Pl-x 118/2020. Așadar, o astfel de propunere nu poate fi introdusă într-un Proiect de Ordonanță de Urgență, de vreme ce însuși Parlamentul României, forul decizional competent, a respins-o pe fondul gravelor probleme de legalitate și de constituționalitate pe care le ridică.
În România există peste 14.000 de unități reparatoare care generează peste 400.000 de locuri de muncă împreună cu industria de componente, piese și vopseluri auto și contribuie impreuna cu transportul de persoane, marfă, activitati conexe la peste 18% din PIB-ul acestei țări.
Industria auto impactată are peste 18% pondere din PIB, în timp ce piața de asigurări din România nu depășește 2,5% din PIB.
“Industria de reparații auto ,industria auto,contribuie la bugetul de stat prin taxele și salariile achitate de peste 20 ori mai mult decât firmele de asigurări care sunt neplătitoare de TVA și care se declară vesnic pe pierderi, exportând profitul prin dosarul prețurilor de transfer, pentru a evita plata taxelor către statul român. Arătați că vă pasă de industria românească!”, a precizat Vasile Ștefănescu.