COVID-19: Ghinionul unora, norocul altora

De ce era necesară declararea stării de urgență?

Doar pentru a putea restrânge drepturile cetățenești în mod constituțional? Nu, starea de urgență trebuia declarată pentru a permite guvernului să jongleze cu fondurile bugetare. Exemplele cele mai la îndemână sunt: realizarea de achiziții publice fără licitație publică, în mod direct sau, cel mult, prin selecție de oferte, posibilitatea rectificărilor bugetare mai înainte de încheierea primului semestru, pentru a permite relocarea de fonduri de la un domeniu la altul etc.

O astfel de măsură era necesară, poate chiar ar fi trebuit implementată mai devreme sau cu mai multă fermitate. Dacă, grefat pe această situație, anumite autorități guvernamentale au încălcat legea și au abuzat de banul public, acestea probabil vor da socoteală când criza se va fi încheiat. Facilitățile fiscal-bugetare adoptate de stat prin O.U.G. nr. 29/2020 și O.U.G. nr. 30/2020 pot transforma niște măsuri în teorie utile în tocmai opusul acestora.

Prin cele două acte normative au fost adoptate o serie de facilități fiscale în mai multe domenii, care să permită companiilor dar și persoanelor fizice să treacă mai ușor peste dificultățile generate de criza COVID-19, dintre care amintesc:
acordarea unor garanții de stat pentru obținerea de credite de către persoane juridice și anumite categorii de persoane fizice;
subvenționarea dobânzilor la creditele de investiții sau pentru capital de lucru;  amânarea ratelor și/sau a dobânzilor pe o perioadă de nouă luni;  prorogarea termenelor de plată a impozitului pe venit și impozitului pe bunuri de la 31.03.2020 la 30.06.2020; prelungirea termenului pentru a aplica în procedura de amnistie fiscală până la 31.07.2020;
amânarea de la plata cheltuielilor de întreținere (cu utilitățile) pentru întreprinderile mici și mijlocii care și-au încetat activitatea din cauza pandemiei;  acordarea de către stat a anumitor forme de asistență socială pentru persoane/companii (zile libere pentru a avea grijă de copii, șomaj tehnic etc.);  nu în ultimul rând, amânarea termenelor de depunere a unor declarații (e.g. cea privind beneficiarul real).

Cu toate că o parte din măsurile fiscale aduc o oarecare stabilitate în mediul de afaceri local, nu toate companiile sunt în dificultatea de plată a taxelor și impozitelor aferente sau în risc de insolvență. Intervenția statului trebuie să fie echilibrată și corect dimensionată, în funcție de niște nevoi realiste pentru a evita eventualele abuzuri.

Garanțiile acordate de stat pentru creditarea investițiilor

Principala critică lansată de specialiști este că bugetul alocat de aprox. 5 mld. lei ar fi prea mic, dacă este să comparăm cu alte țări care au alocat de la 20 mld. de euro în sus. Aș spune să fim rezervați totuși și să vedem care au fost investițiile totale în România în ultimii doi-trei ani, când am atins recorduri negative istorice, abia apoi să criticăm. Ținând cont de faptul că statul poate face rectificări bugetare în această perioadă, este de asteptat ca suma să fie mărită sau micșorată dacă situația concretă o va cere.  Amânarea/scutirea de la plata dobânzilor și penalităților de întârziere și decalarea termenelor de plată a impozitelor
În ceea ce privește această măsură, Guvernul a acționat fără o analiză riguroasă, mai degrabă populist, iar nu profesionist, cum situația ar fi impus.
1.   Măsura este dispusă pentru toată lumea în mod egal, adică fără a distinge între persoane fizice sau juridice, între cei care au de suferit de pe urma acestei crize și cei care, bunăoară, prosperă. Dacă, spre exemplu, compania auto fanion a țării sau un proprietar de hotel/restaurant ar fi îndreptățiți să beneficieze de o amânare la plata impozitului pe teren, construcții și mijloace auto, nu găsesc nicio explicație pentru care o fabrică de biocide (e.g. spirt medicinal cum este cunoscut în popor) ar trebui să beneficieze de același regim, tocmai când realmente prosperă, având producții de câteva ori mai mari și prețuri dublate sau triplate. La fel, supermarketurile luate cu asalt de cetățeni: justifică acestea oare un beneficiu din partea statului sub forma amânării de la plata impozitelor și scutirea de la plata dobânzilor și penalităților? Cum textul de lege care reglementează această facilitate nu distinge, răspunsul ar trebui să fie afirmativ, adică și aceste companii merită această facilitate pentru că așa prevede legea.
2.  Pentru o companie care a fost forțată să își înceteze activitatea și nu mai produce nimic vreme de 3 luni sau mai mult, este foarte complicat, chiar imposibil, ca în luna iunie sau iulie 2020 să poată să-și plătească impozitele și taxele. Mă refer aici în principal la sectoarele cele mai afectate de actuala criză, companiile din sectorul HORECA, micile afaceri etc.
3.  Tot rigoarea și responsabilitatea ar trebui să le impună conducătorilor țării un pic mai mult echilibru. Dacă nimeni nu va mai plăti impozite 3, 4, 5 luni, statul nu va mai avea efectiv bani să funcționeze, darămite să mai acorde anumite facilități anumitor angajatori sau indemnizații pentru anumite persoane fizice. Vom ieși din criza COVID-19, dar vom intra într-o recesiune economică greu de depășit. Altfel spus: ce este mai greu pentru cetățeanul de rând – plata unui impozit de 100 de lei anual pe apartament sau mașină acum sau să rămână șomer peste 3-4 luni sau fără pensie?!

Prelungirea termenului de aplicare pentru amnistia fiscală

Tot în aceată categorie se înscrie și această măsură. Termenul ce se împlinea în decembrie 2019 a fost extins până în iulie 2020. Oare într-o atare situație nu sunt dezvantajate companiile care s-au chinuit să acceseze credite în perioada iulie-decembrie 2019, la dobânzi bancare ridicate, ca să își poată restructura debitul fiscal în acord cu O.G. nr. 6/2019, față de alte companii care au preferat să fie debitori și care, dacă aplică acum, vor beneficia probabil de credite mult mai ieftine și posibil chiar garantate de stat? În aceste condiții, aceste facilități fiscale, esențiale pentru supraviețuirea unor categorii de persoane fizice și juridice, sunt aplicate tuturor dintr-un heirup inexplicabil (populism, nepricepere sau ambele), generând avantaje nemeritate pentru anumite categorii de contribuabili care, nu doar că nu au de suferit în această perioadă, ci chiar vor prospera într-un mod nesperat în următoarele 4-5 luni de zile.

Ovidiu Șerban, Managing Associate Zamfirescu Racoti Vasile & Partners