COVID 19, model perfect de intelligence

Opinie de Ioan Todea- președinte Total Trust Investigations

Activitatea de intelligence este asociată în mod greșit cu spionajul. În mediul de afaceri românesc, acest lucru a fost accentuat atât de lipsa unei culturi a securității afacerii, cât și de „specialiștii” proveniți din serviciile de informații.

Securitatea afacerii, văzută prin ochii foștilor ofițeri, s-a rezumat, în cea mai mare parte, la furnizarea de „secrete”. Tactica pusă in practică a fost să continue exact ceea ce făcuseră în zona guvernamentală: filaj și colectarea de informații. Utile în felul lor și acestea, dar nu vitale pentru a se încadra în zona de intelligence economic. Acest gen de informații nu sunt vitale pentru că se focusează pe zona de trecut, de investigație, nu pe o zonă strategică de intenție și de viitor.

În domeniul securității afacerilor, fundamentele activității de intelligence economic sunt cu totul altele decât spionajul, investigația sau observația în ograda competiției.

Intelligence-ul economic este despre putere, control și libertatea de acțiune. Președintele unei companii trebuie să aibă puterea de a controla viitorul. Siguranța viitorului afacerii trebuie să fie principala sa responsabilitate. Restul lucrurilor, în firmă, le poate rezolva orice angajat.

Asigurarea acestui viitor înseamnă guvernare, iar secretul unei bune guvernări stă în capacitatea de anticipare. Anticiparea viitorului devine astfel ceea ce definește activitatea de intelligence; și nu spionajul.

Anticipare nu este o chestiune care tine de noroc, deoarece viitorul nu se poate ghici si nu trebuie lasat nici la voia intamplarii. Daca deciziile strategice se bazeaza mai mult pe abilitatile personale ale managerului, pe ce face concurenta, pe secrete competitive sau pe viclenii de tot felul, acea companie poate nu va muri pe timp de pace, dar va fi spulberata de orice criza va veni.

În schimb, dacă deciziile strategice se bazează pe știință și urmăresc realizarea unor obiective pe o durată de timp mai îndelungată, atunci, orice ar aduce viitorul, acea firmă va fi pregătită. Vigilența continuă și inteligența nu tin de securitate sau de paza, ci pur si simplu produc o mutatie in modul de raportare la business. Scopul, in acest caz, nu mai este profitul imediat, ci maximizarea, pe viitor, a unor libertati de actiune. Cu cat compania este mai mare, cu atat nevoia de control si dezvoltare in timp este mai mare, iar anticiparea este mai dificila.

Anticiparea viitorului nu se mai poate baza pe experiență sau fler. Este nevoie de oameni specializați dupa metoda stiințifică învațată și predată în universitățile economice. De aceea, specialiștii în securitatea afacerilor se formează la Brunel și L’ Ecole de Guere Economique și nu pe strada Priveghetorilor sau Odăi, nu pentru că unii ar fi mai deștepți decât ceilalți, ci pentru că sunt domenii cu totul diferite. Este excepțional să ai brevet de tanchist, dar nu te califică să conduci un Ferrari.
Și așa vedem că intelligence-ul economic nu mai are legătură cu spionajul și „secretul”, ci reprezintă un mecanism de forțe  care, puse în practică de manager, acționează pentru a menține și maximiza libertatea de dezvoltare a unei afaceri. Este despre modul în care trebuie să acționezi acum pentru a avea libertate de acțiune în viitor. Sau, în sens invers, ce trebuie să faci pentru a evita constrângerile din propriul viitor.

Dacă pe timp de pace și prosperitate, viitorul sună bine pentru toți, pe timp de criză, lipsa de  prudență si preocupare pentru viitor generează falimente. Criza pe care o trăim astăzi nu este una financiară, nu are legătură cu banii, este o criză a libertății.

Problemele sunt generate nu de lipsa banilor, ci de existența constrângerilor. Exact acesta este rolul intelligence-ului economic în securitatea unei afaceri: acela de a evita cât mai mult constrângerile.

În criza actuală, rezistă companiile care și-au clădit afacerile pe muncă, care au avut planuri pe termen lung, care au fost vigilente și au investit în oameni și servicii de securitate. Toate aceste lucruri le permit astăzi să aibă cât mai puține îngrădiri. Dețin putere economică în continuare, nu pentru că au mai mulți bani, ci pentru că au un grad mare de libertate de acțiune.
La celălalt pol, al învinșilor, regăsim afacerile bazate pe improvizații sau pe combinații. Politicile lor de securitate au urmărit doar „securizarea” acestor combinații și furtul unor rețete „secrete”  miraculoase.

Criza de sănătate va trece și vom găsi remediul pentru Coronavirus, dar poate acest virus ne va vindeca și de economia parazită. Poate va lovi necruțător firmele care fac bani „din pix”, fac profit din evaziune  sau au un singur client: statul.  Mai exact, cele care nu înțeleg că munca nu are substitut.

Iar cele sănătoase vor rămâne vigilente în continuare, astfel încât, orice se va întâmpla, viitorul să le găsească pregătite.