Cozmâncă (CF): Menţinerea deficitului sub 3% nu este posibilă fără o reducere a cheltuielilor publice şi comprimarea sectorului public

„Tăierea cheltuielilor în execuţia bugetară a fost folosită ca un mecanism de ajustare pentru a compensa lipsa de eficienţă în colectarea veniturilor şi/sau supra-bugetarea lor sistematică. Practic, fără trendul descendent al cheltuielilor publice, fără comprimarea sectorului public, nu e posibilă menţinerea deficitului sub 3%, chiar şi în condiţiile în care există nişte măsuri care au crescut veniturile ca pondere în PIB. E o concluzie opusă celei pe care păream să o tragem dacă nu ne uitam strict la evoluţia strict a deficitului. Regulile fiscale sunt tot mai utilizate pe plan internaţional. Rezultatele aplicării în România duc, mai degrabă, la rezultate mixte, în sensul în care funcţia de stabilizare a economiei pare a fi aproape neabordată din punct de vedere fiscal. Un proces de programare bugetară multianuală şi de eficientizare pe venituri şi poate de eficientizare şi prioritizare pe cheltuieli pare a fi una dintre soluţiile cu mare potenţial, în scopul reconstrucţiei spaţiului fiscal necesar pentru cele două funcţii pe care sectorul fiscal le are: de stabilizare a economiei şi de sustenabilitatea datoriei publice”, a spus Cozmâncă.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat, marţi, că execuţia bugetului general consolidat, pe primele 10 luni, arată un deficit de 2,8% din PIB (28,83 miliarde lei), în condiţiile în care veniturile sunt în sumă de 261,1 miliarde de lei, reprezentând 25,3% din PIB, iar cheltuielile sunt în sumă de 289,9 miliarde lei, reprezentând 28,1% din PIB.

„Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB”, se precizează în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de Ordonanţă privind rectificarea bugetului pe anul în curs.