Cozonacii româneşti se vând tot mai bine peste graniţe. Exporturile de produse de panificaţie au crescut cu 20%

„Ne-a preocupat foarte mult să ducem produse procesate la export şi în acest an ne-a crescut foarte mult, cu circa 20%, exportul de cozonaci şi de produse congelate. Am ajuns să exportăm croasante în Belgia şi şi Franţa ceea ce este un lucru îmbucurător. Noi am intrat foarte puternic cu cozonacii tradiţionali româneşti pe zonele unde sunt comunităţi mari de români, respectiv în Spania, Italia, Germania, Anglia, dar şi în SUA, Canada şi chiar Australia, însă aceste produse au prins foarte bine şi la populaţia locală. Pe paste făinoase avem discuţii cu firme puternice ale statului libian şi speram să facem export anul viitor”, a declarat pentru Agerpres Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN,Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase.

Conform estimărilor acestuia, anul acesta au fost exportate aproape 50.000 de tone de produse procesate, cam 10% din producţia totală, a subliniat Popescu.

Potrivit sursei citate, în această perioadă a Sărbătorilor de Crăciun românii consumă în jur de 7,5 milioane de cozonaci, iar preţurile sunt cele din primăvara acestui an, când au suferit mici modificări, în medie cu circa 5%.

„Cozonacul românesc prinde rădăcini zdravene în detrimentul celui din import cu un consum de peste 82% pe piaţa internă. În această perioadă vom scoate pe piaţă în jur 7,5 milioane de cozonaci, la preţuri similare cu cele de la Paşte, când au avut loc mici modificări pe piaţa de morărit şi panificaţie din cauza influenţelor venite din scumpirea energiei şi a gazelor naturale. Pot spune că un cozonac simplu de 400 de grame poate fi cumpărat cu circa 5 lei, dar se poate ajunge şi până la 50 lei/kilogram dacă are diverse umpluturi”, a adăugat şeful ROMPAN.

În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în 2019 de industria autohtonă de morărit şi panificaţie, Popescu afirmă că recolta de grâu din acest an deşi este mai mare din punct de vedere cantitativ decât cea din 2018, calitatea grâului a avut de suferit din cauza ploilor, iar exporturile de făină sunt foarte greu de realizat, acestea fiind dominate de ţările din afara Uniunii Europene care îşi permit să subvenţioneze exporturile.

„Anul 2019 a început destul de prost, cu majorări enorme la energie şi gaze naturale, care ne-au influenţat costurile de producţie. Am fost obligaţi să mărim puţin preţurile ca să punem ajusta costurile de producţie. În al doilea rând, a venit noua recoltă de grâu, care a fost afectată de ploi, degradând calitatea grâului. Din păcate, nu am reuşit anul acesta să facem niciun export de făină, datorită faptului că ne întâlnim pe piaţă cu ruşii, turcii şi ucrainenii, cu state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi pot să subvenţioneze exporturile, iar preţurile noastre sunt cu 20-25 de dolari mai mari. Am reuşit să facem doar un export de tărâţe, în jur de 30.000 de tone în Qatar”, a explicat Popescu.

Deficitul de muncă persistă

Nu în ultimul rând, preşedintele ROMPAN afirmă că deficitul de forţă de muncă continuă să se adâncească în industria de morărit şi panificaţie, sectorul fiind nevoit să lucreze cu muncitori din afară, respectiv din Vietnam sau din Nepal.

„Deficitul de forţă de muncă este la ora actuala de circa 5.000-6.000 de oameni. Mulţi colegi lucrează deja cu zeci şi sute de muncitori aduşi din afara ţării, din Vietnam şi Nepal. Este un proces care va continua şi se va dezvolta foarte mult şi pe care o să îl discutam foarte serios la Adunarea Generala din luna ianuarie de anul viitor. Vom aduce în continuare muncitori din afară, pentru că oamenii în general sunt foarte serioşi în munca pe care o fac. Şi noi lucrăm cu nepalezi şi avem o impresie foarte bună, ei au venit să muncească, să câştige un ban şi să îşi vadă de treabă”, a mai spus Aurel Popescu.

Întrebat dacă învăţământul dual poate fi o soluţie pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă din sector, în condiţiile în care pentru noul ministru al Agriculturii dezvoltarea acestei zone reprezintă unul dintre obiectivele sale, şeful patronatului ROMPAN a subliniat că este o soluţie, dar din păcate nu suficientă pentru a avea forţă de muncă calificată în sector.

„Nu toată lumea poată să facă învăţământ dual şi atunci vom avea forţă de muncă total necalificată. Avem şi noi firme mari – Boromir, Dobrogea, Vel Pitar, care susţin învăţământul dual, dar nu este suficient. Noi clasa de mijloc trebuie să o dezvoltăm foarte tare, ori cei de mijloc şi IMM-urile în general nu au puterea să facă învăţământ dual. Acum trebuie să ne aplecăm să rezolvăm problemele cu Planul Naţional Strategic 2021-2027 pentru că este foarte important. Avem şi propuneri, avem şi necesităţi. Trebuie să rezolvăm şi sectorul de panificaţie care nu e cuprins în finanţare europeană şi obligatoriu trebuie să facem o schema pe acest sector”, a concluzionat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN.

În prezent, în piaţa de morărit şi panificaţie sunt active în jur de 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

Potrivit celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de ROMPAN, la finele anului 2018, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an.

Studiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om de pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.

Piaţa românească de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară.