Cei doi sunt comandantul Flotei ruse de la Marea Neagră, amiralul Viktor Sokolov, despre care Ucraina a susţinut în septembrie că l-a ucis într-un atac cu rachete asupra cartierului general al acestei flote de la Sevastopol, şi comandantul aviaţiei cu rază lungă de acţiune din cadrul forţelor aerospaţiale ruse, generalul locotenent Serghei Kobilaci.
Aceştia sunt presupuşi responsabili pentru dirijarea de atacuri asupra bunurilor civile şi provocarea de „pagube accidentale excesive civililor sau bunurilor cu caracter civil”, care constituie crime de război, afirmă instanţa internaţională, adăugând că cei doi ofiţeri sunt de asemenea presupuşi responsabili pentru „acte inumane”, calificate drept crime împotriva umanităţii.
„Există motive rezonabile pentru a crede că ei poartă o responsabilitate penală individuală pentru crimele sus-menţionate”, mai afirmă CPI. Atacurile ruse asupra reţelei electrice ucrainene au făcut rău populaţiei civile şi au provocat pagube disproporţionate în raport cu orice avantaj militar aşteptat, justifică această instanţă.
Rusia a negat mereu în acest război că ar ataca ţinte civile, afirmând că toate atacurile sale urmăresc degradarea capacităţii de luptă a Ucrainei, iar fragmente din rachetele ruseşti doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste zone locuite şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile.
CPI a emis în 2023 un mandat de arestare şi împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru rolul său în deportarea unor copii din Ucraina.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a descris decizia CPI de emitere a mandatelor de arestare împotriva celor doi comandanţi militari ruşi drept „extrem de simbolică”.
Sursa foto: Flickr