‘Există tentaţia aceasta de a presupune că ar trebui ca noi să aplicăm o copie fidelă a ceea ce fac alţii în alte ţări. Eu zic că fiecare are propriile individualităţi. De exemplu, în cazul României dacă e să ne uităm la dinamica demografică, avem una dintre cele mai negative rate din Europa. România acum trei sau patru ani era a treia cea mai tânără ţară din Europa ca medie de vârstă, peste 15-20 de ani va fi a treia cea mai bătrână. În aceste condiţii este clar că România are o problemă poate chiar mai gravă decât au alte ţări care îşi pot permite să experimenteze soluţii de genul acesta. Cred că pe măsură ce această generaţie a decreţeilor se va apropia de pensie presiunea în direcţia păstrării unui sistem privat de pensii va fi în creştere. Nimeni nu îşi poate permite ca, înainte cu câţiva ani de a avea o explozie de pensionari, să se renunţe la sistemul de pensii private. Ar fi o decizie sinucigaşă’, a afirmat Radu Crăciun, întrebat de jurnalişti despre aplicarea unei decizii similare celei din Polonia.
Guvernul polonez a prezentat, la începutul acestei luni, cea mai mare restructurare a sistemului de pensii din ultimele două decenii, prin desfiinţarea pensiilor administrate privat, aşa-numitul Pilon II.
Potrivit planului anunţat, Guvernul de la Varşovia va transfera aproximativ un sfert din activele de 140 de miliarde de zloţi (35,2 miliarde de dolari) deţinute în prezent de fondurile private de pensii către un singur vehicul de investiţii denumit Fondul Demografic de Rezervă, iar fondurile private OFE vor fi închise.
În ceea ce priveşte oportunităţile de investiţiile ale fondurilor de pensii, Radu Crăciun a subliniat că Bursa oferă din ce în ce mai puţin soluţii.
‘Bursa din România devine din ce în ce mai mică pentru nevoile fondurilor de pensii. Din punctul meu de vedere, aceasta reprezintă următoarea provocare a noastră ca ţară pentru că avem o acumulare de capital autohton semnificativă, peste doi ani activele fondurilor de pensii vor ajunge probabil în jur de 10 miliarde de euro şi întrebarea este ce facem cu banii aceştia. Ideal ar fi ca aceşti bani să rămână în ţară, să fie investiţi în ţară. Dar canalul de finanţare pe care îl reprezintă Bursa începe să devină prea mic în lipsă de noi listări’, a afirmat Radu Crăciun.
O soluţie ar fi utilizarea fondurilor de pensii private pentru finanţarea infrastructurii. Referitor la o eventuală listare a Hidroelectrica, acesta a spus că acţiunile ar putea fi interesante dar nu au istoric de succes în spate şi că pentru un investitor mai pretenţios din exterior ar putea fi o problemă.
Radu Crăciun a arătat că BCR Plus, fondul de pensii facultative al BCR a ajuns să deţină 1% din active în aur, iar după Brexit a înregistrat un randament de 10% pentru acest activ.
De asemenea, Radu Crăciun a declarat că începând cu anul viitor comisionul de intrare în fond pentru BCR Plus va coborî la 3%, de la 4% în prezent.