Crăciunescu (Romsilva): Aştept să se adopte noul Cod Silvic să avem un management modern al pădurilor

Crăciunescu a spus că noile reglementări prevăzute în proiectul de Cod Silvic aprobat miercuri de Guvern se datorează şi evoluţiei legislaţiei europene în ceea ce priveşte obligaţiile operatorilor ce introduc lemn pe piaţă.

„Aştept din partea autorităţilor să se aprobe aceste reglementări să putem să facem un management modern al pădurilor. Nu ne mai permitem să introducem pe piaţă lemn estimat, trebuie să fie măsurat şi să aibă provenienţă certă”, a spus Adam Crăciunescu.

El a mai arătat că este de acord cu prevederea potrivit căreia personalul Romsilva va asigura şi paza micilor proprietăţi de pădure, dacă „bugetul va permite acest lucru”.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, a declarat joi, într-o conferinţă de presă privind noul Cod Silvic, aprobat miercuri de Guvern, că actul normativ va fi dezbătut în regim de urgenţă în Parlament, precizând că speră să fie adoptat în forma propusă.

Lucia Varga a subliniat că „prioritatea zero” a mandatului său a fost să facă „ordine în păduri” şi a prezentat cele mai importante modificări aduse actualului Cod Silvic, prin proiectul aprobat miercuri în Guvern.

Astfel, o serie de modificări se referă la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, prin care se va realiza „o valorificarea economică net superioară”, precum şi un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure, a spus ministrul. Varga a precizat că în majoritatea statelor europene lemnul se valorifică în acest fel.

Potrivit proiectului, exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare, eliberată de ocolul silvic, de către persoane juridice atestate de o comisie. Proprietarii pădurilor persoane fizice pot exploata din proprietate un volum de până la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic.

Această măsură va intra în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor. În acest moment, în România, 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite, a precizat Varga.

Un alt set de măsuri vizează acordarea de sprijin micilor proprietari, în număr de 800.000 şi care au în total un milion de hectare de pădure. Astfel, se va asigura gratuit paza micilor proprietăţi de până la 30 de hectare, de către Romsilva. De asemenea, pentru ca aceşti proprietari să-şi poată valorifica pădurile, în condiţiile în care acest lucru nu se poate face decât dacă au amenajament silvic, care se realizează numai pentru minim 100 de hectare, se va plăti întocmirea amenajamentelor silvice de către stat, mai prevede actul normativ.

Proprietarii de păduri sunt de asemenea stimulaţi să le păstreze prin acordarea de bonificaţii, sub formă de rentă anuală, cu banii obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, a mai spus Varga.

Proiectul noului Cod Silvic include şi măsuri pentru sprijinirea agenţilor economici, printre care acordarea dreptului de preemţiune la cumpărarea masei lemnoase a celor din industria mobilei.

O serie de modificări vizează şi „oprirea jafului din păduri”, de la aplicarea Codului penal pentru furtul de lemn ca şi pentru alt furt, indiferent de cantitate, şi interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere, la introducerea autorizaţiilor de parctică pentru personalul silvic, ce pot fi retrase la constatarea unor nereguli.

Proiectul conţine şi măsuri pentru păstrărarea şi extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligată să achiziţioneze şi să împădurească terenuri, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să nu scadă sub trei milioane de hectare. În plus, se urmăreşte împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de un milion de hectare până în anul 2030, activitate ce ar putea să fie finanţată tot din vânzarea certificatelor de emisii, a mai spus ministrul Lucia Varga.

Noul Cod Silvic trebuie completat de alte acte normative, dintre care au fost deja iniţiate şi se află în circuitul de avizare Legea privind contravenţiile silvice şi o Hotărâre de Guvern privind circulaţia masei lemnoase.

„Sperăm ca săptămâna viitoare să le introducem în Guvern”, a precizat Lucia Varga.

Alte acte depind însă de aprobarea Codului Silvic, printre acestea fiind Regulamentul privind vânzarea masei lemnoase, Ordinul de ministru pentru introducerea autorizaţiei de practică, Hotărârea de Guvern privind compensaţiile pentru proprietarii de păduri, HG privind utilizarea şi valorificarea certificatelor de emisii, Ordinul de ministru pentru paza micilor proprietăţi.

Ministrul a mai spus că proiectul a fost discutat cu comisiile de specialitate din Parlament, respectiv comisiile pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, cu grupurile parlamentare, cu asociaţiile neguvernamentale, precum şi cu asociaţiile de proprietari de păduri, ocoalele silvice private şi de stat.

Prevederile din proiect sunt în mare parte cele prezentate de Lucia Varga în martie anul acesta, când a anunţat că doreşte modificarea Codului Silvic.