Crasnea (CRP): Noi, ca asociaţie profesională, ne opunem unei legi cu dedicaţie pentru presă

Indira Crasnea, preşedintele Clubului Român de Presă (CRP), participă vineri la dezbaterea „Libertatea de exprimare – drept fundamental sau absolut?”, organizată de CNA la Palatul Parlamentului.

„Libertate de exprimare avem, avem uneori până la ceruri (…) a fost un drept pe care l-am câştigat foarte scump, printr-o Revoluţie, şi cu atât este mai preţios. Problema stă, de fapt, în folosirea cu echilibru şi în administrarea responsabilă a libertăţii de exprimare. Aici este hiba. De asemenea, o altă problemă şi un adevăr dureros este că de folosirea cu echilibru şi de administrarea responsabilă a libertăţii de exprimare ne aducem aminte cel mai ades când suntem la ananghie. Şi acum ne aducem aminte pentru că, ne place, nu ne place, Europa civilizată, căreia îi aparţinem instituţional, ne-a dat un avertisment. Discutabil, nediscutabil, asta este o altă problemă. În situaţii de acest fel, prima ripostă stă, am observat în timp, în promisiuni de suprareglementare. Unele, din păcate, au un fond riscant, chiar periculos. Adevărul este însă că există, la momentul actual, pe piaţă suficientă reglementare şi autoreglementare şi suficiente organisme de aplicare. Problema stă în respectarea normelor şi, de ce să nu recunoaştem, într-o oarecare criză de identitate care nu a ocolit autorităţile şi organismele de aplicare a standardelor. De asemenea, problema este şi într-un soi de împotrivire, de rebeliune, când este vorba să te conformezi normelor”, a spus Indira Crasnea.

Potrivit acesteia, Clubul Român de Presă este consecvent poziţiei sale de promotor al autoreglementării. „Noi considerăm că autoreglementarea reală trebuie să înceapă prin respectarea codurilor etice proprii, ale entităţilor mass-media. Eu cred că aţi fi un pic miraţi dacă aţi lectura unele coduri etice ale unor mass-media campioane la derapaje. E drept, sunt scrise cu litere foarte mărunţele”, a spus Indira Crasnea.

„De asemenea, vreau să reamintesc că noi, ca asociaţie profesională, ne opunem unei legi cu dedicaţie pentru presă. De altfel, în ultimii patru ani, această ameninţare cu o lege a presei a fost un coşmar recurent (…) După raportul Comisiei Europene, preşedintele Barroso a intervenit şi a făcut nişte declaraţii corective, care erau foarte necesare. Părerea mea personală, ţin să o exprim, este că acea recomandare referitoare la revizuirea standardelor din raportul Comisiei Europene părea scrisă de Viktor Orban pentru presa din Ungaria. Concluzia este că trebuie să impunem realitatea că respectarea standardelor nu este facultativă. Altfel, ne vom întâlni din nou peste trei-patru-cinci-şase luni şi vom constata că am făcut, cum spunea odată Simion Mehedinţi, doar politică de vorbe”, a mai spus Indira Crasnea.

Prezent la aceeaşi dezbatere, Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, a spus că organizaţia pe care o conduce „militează pentru o liberă exprimare, dar o exprimare responsabilă, în interes public”.

„Motivul dezbaterii (CNA, n.r.) e, presupun, legat de evenimente care au coincis: cazul OTV, raportul pe justiţie al Comisei Europene şi aş mai putea invoca şi nivelul acut al derapajelor constatate în presa din România de unii observatori. Noi suntem unul dintre acei observatori şi în campaniile electorale care s-au succedat am monitorizat posturile de televiziune, în prime time şi pe dezbateri şi am constat că instrumentele noastre uzuale de măsură au fost sparte de comportamentul unor posturi de televiziune. Mă refer aici concret la Antena 3, OTV şi B1 TV. Toate trei au practicat derapaje cu intensităţi diferite (…) Am sesizat CNA pentru a interveni acolo unde este cazul. Este util să intervină CNA-ul? Se întreabă unele voci. Da, este util CNA, pentru că piaţa liberă demonstrează că nu este suficientă pentru un autocontrol, care să prevină asemenea derapaje”, a spus Mircea Toma.

Despre referirile la codurile deontologice ale entităţilor de media, Mircea Toma a spus că „ele sunt minuţios elaborate”, dar, „din păcate, nu funcţionează, pentru că implementarea lor este o mare problemă”.

„Suprareglementarea prin lege este de nedorit, dar autoreglementarea nu funcţionează (…) Cine se împotriveşte autoreglementării? Ziariştii? Comunitatea de ziarişti este slabă? Da, este o comunitate care nu este unită. Da, este o comunitate care încă nu are instituţii care să-i protejeze valorile. Cele care există, mă refer la formaţiunile sindicale, ele încearcă să facă atât cât pot, dar nu au încă forţa pe măsura inamicilor lor. Inamicul este o dezvoltare excesivă a controlului proprietarului mass-media pe conţinutul editorial, mă refer evident la presa privată. Controlul excesiv al angajatorului pe comportamentul angajatului este cel care determină derapaje de amploarea asta, pentru că eu nu cred că un ziarist care are aparatul minim moral şi profesional cu care iese din facultate ar face de bună voie ce se întâmplă astăzi la televizor (…) Sunt ziarişti care reuşesc să reziste acestui gen de presiune şi alţii care au clacat reprobabil”, a spus Mircea Toma.

El a precizat că nu vrea să demonizeze instituţii media şi patronii de media: „E nevoie de ei, e nevoie ca ei să trăiască din activităţile mass-media”.

Totodată, Mircea Toma a spus că instituţia CNA a fost făcută la recomandările Uniunii Europene. „Asta era presiunea. După ce a existat această instituţie, am constatat că funcţionează mai bine ca alte instituţii presupuse a fi autonome româneşti. Ea este făcută cu o schemă care presupune o eliberare parţială de presiunea politicului (…) Sigur că şi ea poate greşi, poate să abuzeze (…), dar, în principiu, reglementarea de acest gen este necesară, atât timp cât în piaţă nu funcţionează autoreglementarea”, a spus Toma.

Mircea Toma a mai spus că există persoane care spun că Uniunea Europeană nu ar trebui să se implice în probleme privind libertatea de exprimare. „(…) tocmai (eu cred că, n..r.) ar trebui să se amestece mai intens în controlul concentrării proprietăţii pe mass-media, pe controlul amestecului proprietarilor de mass-media în activitatea editorială”.

Pe de altă parte, Mihaela Danga, director adjunct al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a spus că „libertatea de exprimare care asigură existenţa unei prese puternice trebuie să fie dublată de o presă responsabilă” şi de „o reacţie viguroasă din partea breslei, respectiv de autoreglementare”.

„Cred că trebuie să ne concentrăm asupra unor probleme precum întărirea instituţiilor de presă publice, trebuie să încercăm să evităm concentrarea proprietăţii de media, să încercăm să excludem intervenţia politicului şi a economicului în presă”, a spus Mihaela Danga, precizând că, în acest sens, CJI a lansat, joi, în parteneriat cu alte organizaţii, o iniţiativă cetăţenească pentru pluralism în mass-media. „Este primul demers de acest fel la nivelul Uniunii Europene care îşi propune să adune un milion de semnături de la cetăţenii Uniunii Europene, pentru început din şapte ţări ale uniunii. Avem un an de zile ca să adunăm aceste semnături. România ar trebui să adune cam 150.000, ceea ce nu mi se pare deloc imposibil, şi sperăm că CNA va fi partenerul nostru în promovarea acestei iniţiative”, a spus Danga.

La rândul său, prezent la dezbaterea organizată de CNA, jurnalistul Cătălin Tolontan a declarat că uneori lucrurile sunt potrivite de timp într-un mod interesant: „Acum aproape un an de zile, pe 16 februarie 2012, în faţa celor de la CNA a venit directorul general de atunci al Antenei 1, Adrian Nanulescu. Era o chestiune legată de o emisiune tabloidă a lui Dan Capatos, de nuditatea premierului afişată pe televizor. Domnul Nanulescu a spus: «Antena Group are doar obiective financiare, nu are alte obiective, politice sau de altă natură. Scopul nostru e pur comercial. Orice raport cu alte persoane este un raport client-furnizor». Cu ceva timp în urmă, celălalt pol al forţei în televiziunea din România, Pro TV, exprima într-un interviu în Ziarul Financiar, prin directorul său general din acel moment, Costi Mocanu, exact aceeaşi poziţie: «Treaba noastră este să facem profit. Aceasta este misiunea noastră»”.

În acest context, Cătălin Tolontan a spus că i se pare că aceste aspecte fac parte dintr-o mutaţie, „pe care CNA nu a întâmpinat-o aşa cum ar fi trebuit”.

„Mutaţie care a pornit nu doar de la cele două televiziuni (…) Şi Pro TV şi Antena 1 şi alte televiziuni au contribuit la reglementarea acestei pieţe, nu doar cu energie şi cu idei de-a lungul a peste un deceniu, ci şi cu bani. Aceste posturi au investit milioane de euro în reglementare, autoreglementare, măsurarea pieţei (…). Aceste posturi nu sunt reprezentate doar de către emisiunile care făceau obiectul audierilor din CNA şi care fac astăzi, la un an de zile distanţă, obiectul unui nou scandal public, cel al retragerii Avon dintr-o emisiune a Antenei 1, respectiv a ameninţărilor cu tribunalul pe care Antena 1 le-a adresat unui jurnalist (Petrişor Obae, n.r.). Aceste posturi nu sunt reprezentate doar de aceste lucruri şi televiziunea din România nu este reprezentată doar de aceste lucruri, de aceste emisiuni, ci şi de foarte multe lucruri de calitate pe care le-a făcut televiziunea în aceşti 20 de ani”, a spus Cătălin Tolontan.

„La un moment dat, mie mi s-a părut că se produce o mutaţie, care priveşte nu doar televiziunile, ci şi radiourile şi presa scrisă şi, în ultimă instanţă, pe nou-veniţii la această masă, site-urile, blogurile ş.a.m.d.”, a spus Tolontan, precizând că media ar trebui să educe publicul şi să îl informeze.

El a susţinut că, deşi se spune că profesia de jurnalist „moare”, pentru că entităţile media pierd bani, aceasta nu trebuie să schimbe modul în care ziariştii îşi exercită profesia.

„Ni se spune că profesia noastră moare pentru că întreprinderile în care lucrăm, companiile în care lucrăm, fie că e vorba de televiziuni, de ziare sau de site-uri, care deocamdată aproape toate pierd bani, nu reuşesc să aibă un model de business. Dar aceasta e o chestiune care nu cred că e cazul să ne facă să ne schimbăm felul în care încercăm să ne facem profesia. Şi faptul că astăzi vorbim foarte mult despre business şi puţin despre profesia noastră cred că spune extrem de multe lucruri”, a mai spus Cătălin Tolontan.

Pe de altă parte, Cristina Guseth, directorul Freedom House, a spus că a vorbit deja public despre faptul că „ar trebui să le fie ruşine” de ceea ce se spune în raportul MCV. „Este absolut real ce se menţionează acolo. În România s-au făcut linşaje mediatice, menţionate şi în alte rapoarte”, a spus Guseth, făcând referire la raportul OSCE în care se spune că trustul Intact este politizat.

Ea a mai spus că CNA nu a reacţionat aşa cum ar fi trebuit în cazurile în care televiziuni precum OTV au adus injurii unor procurori. „Mi-aş dori să avem o prezentare a standardelor în Uniunea Europenă în ceea ce priveşte reacţia presei în relaţie cu justiţia. Ce poţi să faci, ce nu poţi să faci? Şi să încercăm şi noi să ne adaptăm la aceste standarde europene în ceea ce priveşte reacţia cu ceea ce ce întâmplă în justiţie, pentru că acolo a început această nebunie şi s-a extins (…) S-a ajuns ca presa să considere că îşi poate permite orice (…) Dacă nu vom construi pe o temelie care să ţină cont de aspectele etice vom face o construcţie care nu va dura şi eu cred că este păcat de tot ce am construit până acum de-a lungul anilor în tot ceea ce priveşte presa”, a mai spus Cristina Guseth.