Creditorii aflaţi în executare silită a părţilor sociale riscă vânzarea pe nimic a patrimoniului firmelor – avocat

‘De exemplu, putem să avem un capital social de 200 de lei cu câte 10 lei pe parte socială a câte 20 de părţi sociale, iar suma reală la care se ridică patimoniul societăţii să fie de zeci sau sute de mii de euro. Dacă nu suntem atenţi şi nu controlăm executarea silită prin metode specifice cum ar fi contestaţiile la executare, ne putem trezi cu vânzarea părţilor sociale pe nimic. Astfel cu ocazia aplicării sechestrului asupra părţilor sociale, este obligatoriu să solicităm să se determine valoarea părţilor sociale la valoarea reală pentru a justifica întinderea sechestrului. Părţile sociale se pot evalua prin intermediul unui raport de expertiză. Valorificarea părţilor sociale se va realiza prin licitaţie publică organizată de către executorul judecătoresc’, a precizat reprezentantul biroului de avocatură Cuculis şi Asociaţii.

Executarea silită a părţilor sociale apare deseori ca o soluţie la îndemână pentru creditorul care este interesat atât de satisfacerea creanţei sale, cât şi de preluarea unei societăţi funcţionale a cărei activitate este de natură să îi aducă un profit pe termen lung, ce poate depăşi valoarea iniţială a creanţei sau a eventualei investiţii. Nu este o practică comună în dreptul procesual civil să fie executate părţile sociale ale unei persoane fizice, dar acest lucru se petrece, de regulă, atunci când creditorul are informaţii clare că debitorul său încasează dividende de la o persoană juridică.

În procedura de executare silită a părţilor sociale aflată în curs, există posibilitatea ca orice alt creditor al debitorului să intervină până la dată fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea părţilor sociale, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate prin urmărire, creditorul intervenient poate să participe la distribuirea acestora.

Debitorul poate contesta blocarea părţilor sociale, cu contestaţie la executare, având la îndemână posibilitatea să desfiinţeze sechestrul instituit pe părţile sociale urmărite. Părţile sociale urmărite, astfel, pot fi scoase la licitaţie publică, licitaţie ce la rândul sau, dacă nu îndeplineşte condiţiile legale, poate fi supusă cercetării judecătorului.

Titlurile executorii sunt cele la care se referă legislaţia în vigoare şi pot pleca de la contracte de împrumut autentice sau neautentice, reconfirmate printr-o hotărâre judecătorească, contractele de credit bancar sau cu IFN-urile etc. Executarea silită sub forma urmăririi mobiliare a părţilor sociale se poate realiza în temeiul oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care vizează bunuri imobile.

Ulterior formulării cererii de executare de către creditor şi obţinerii încuviinţării executării silite de la instanţa de judecată, având în vedere că procedura de încuviinţare a suferit modificări – astfel încuviinţarea poate fi dată exclusiv de către instanţă, executorul va emite o somaţie care, alături de încheierea de încuviinţare a executării, va fi comunicată debitorului.

În situaţia în care, în termen de o zi de la data comunicării acestor acte, debitorul nu plăteşte de bună voie suma datorată, următorul pas în executarea silită îl reprezintă sechestrarea părţilor sociale în vederea valorificării lor. Procedura de valorificare nu este una lesnicioasă, ci trebuie indentificate persoane ce ar dori să achiziţioneze părţi sociale în cadrul unei companii.

La sediul societăţii executorul judecătoresc se va încheia un proces verbal de sechestru al părţilor sociale ce va fi comunicat debitorului. Din momentul aplicării sechestrului, părţile sociale sunt indisponibilizate, astfel încât debitorul nu mai poate dispune de ele pe durata executării. După aplicării sechestrului, în situaţia în care există acordul creditorului, debitorul poate deveni administrator-sechestru. Încălcarea obligaţiei administratorului-sechestru cu privire la custodia părţilor sociale realizează conţinutul infracţiunii de sustragere de sub sechestru.

Vânzarea la licitaţie publică a părţilor sociale presupune întocmirea unui caiet de sarcini, ce va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii vânzării, următoarele menţiuni: actul constitutiv al societăţii, numărul şi felul părţilor sociale supuse vânzării, garanţiile constituite asupra lor, clauzele speciale privind vânzarea sau cesiunea acestora şi drepturile de preferinţă acordate asociaţilor, situaţia financiară anuală pe ultimele două exerciţii financiare, precum şi orice documente necesare pentru aprecierea consistenţei şi valorii drepturilor societare aferente părţilor sociale scoase la vânzare.

Creditorului, debitorului, societăţii emitente şi celorlalţi asociaţi le este recunoscut dreptul de a face obiecţiuni la caietul de sarcini în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia, ce vor fi soluţionate de către executorul judecătoresc. Soluţia dată de executor poate fi contestată la instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare de drept comun.

‘Prin urmare, se desprinde în mod clar ideea că orice fel de act emis de către executor este supus controlului instanţei de judecată, astfel încât trebuie verificate toate actele emise în scopul identificării unor vicii ce ar putea duce la anularea executării silite. Ulterior evaluării părţilor sociale aflate sub sechestru, executorul judecătoresc va fixa prin încheiere dată, ora şi locul licitaţiei publice, întocmind în acest sens o publicaţie de vânzare. Vânzarea la licitaţia publică se poate realiza într-un termen de două până la patru săptămâni de la expirarea termenului de 15 zile de la aplicarea sechestrului’, a precizat Adrian Cuculis.

La licitaţie poate participa şi creditorul urmăritor, care, deşi este scutit de la plata cauţiunii, va fi totuşi supus unei interdicţii de a adjudeca părţile sociale la un preţ mai mic de 75% din cel stabilit conform raportului de evaluare.

În situaţia în care nu se realizează preţul de pornire al licitaţiei, părţile sociale vor fi scoase din nou la vânzare începând de la 75% din preţul afişat în publicaţie. În cazul în care părţile sociale nu sunt adjudecate, licitaţia se va amâna la un nou termen ce nu poate fi mai lung de 20 de zile de la dată primei licitaţii, iar licitaţia va începe de la 50% din preţul iniţial prevăzut în publicaţia de vânzare. Dacă nici acest preţ nu va fi obţinut, părţile sociale vor fi vândute la acelaşi termen la preţul maxim oferit, chiar în prezenţa unui singur ofertant.

‘În principal, întregul proces de executare silită a părţilor sociale se va desfăşura conform dispoziţiilor regăsite în lege pentru vânzarea bunurilor la licitaţie publică. Aşa cum am precizat pe parcursul scurtei analize şi am tot reamintit, fiecare act de executare silită este supus controlului instanţelor de judecată. Astfel , împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii. Dacă (…) executorul încalcă procedura de vânzare, în mod automat prin contestaţia la executare întreaga procedură poate fi anulată’, a mai spus avocatul Adrian Cuculis.