Crescătorii de păsări acuză ANPC că pune în pericol sectorul avicol românesc și cer instituției să arate același interes și față de carnea de pui importată

„În ultima perioadă, ANPC a făcut o pasiune pentru sectorul avicol din România făcând controale repetate pe următoarele teme: controlul conţinutului de apă în carnea de pui, admiterea sau respingerea unui lot de carne de pui, prezenţa Salmonella în carnea de pasăre, iar în ultimele zile vopsirea puilor. Deşi UCPR a comunicat cu ANPC şi reţelele comerciale, transmiţând către ANPC legislaţia europeană după care producătorii lucrează şi pe care o respectă în totalitate, controalele au continuat periclitând situaţia întregului sector avicol”, menţionează UCPR într-un comunicat transmis către Agerpres.

Potrivit sursei citate, ANPC ar trebui să manifeste acelaşi interes în tematica de control pentru întreaga piaţă având în vedere că, la nivelul anului 2023, conform datelor comunicate de INS, circa 28 – 30% din ceea ce se pune pe piaţă carne de pasăre în România provine din alte state membre sau din import ţări terţe (Ucraina).

Conform sistemului rapid de alertă, 50% din alertele de Salmonella la nivel european provin din carnea de pasăre livrată de Polonia, iar ponderea importului din Polonia în România este de circa 23% din total importuri. Situaţia în cazul ouălor de consum este asemănătoare.

„De asemenea, constatăm că importurile din Olanda s-au dublat în ultimii 2 ani, Olanda fiind principala importatoare de carne din Ucraina, conform Eurostat. Apare, astfel, suspiciunea că o parte din carnea de pui din Ucraina ajunge în România sub etichetă olandeză fără ca autorităţile să se sesizeze şi să verifice dacă se respectă Regulamentul 1337/2013 care prevede etichetarea cărnii cu ţara de origine. Având în vedere situaţia creată se constată o panică în rândul consumatorilor şi o reducere a vânzărilor de carne de pasăre, ceea ce pune în pericol întregul sector avicol”, precizează reprezentanţii UCPR.

Salmonella este o bacterie care se găseşte în natură (apă, aer, sol) sub forma a peste 2.500 de serotipuri, din care doar două serotipuri (S. Enteritidis şi S. Typhimurium) sunt relevante din punct de vedere al sănătăţii publice. Toate serotipurile de Salmonella sunt termosensibile, se distrug la o temperatură aplicată de 65 – 70 de grade Celsius.

„Pentru prevenirea îmbolnăvirii consumatorilor, România ca ţară membră a UE a adoptat Programul integrat de siguranţă alimentară de la fermă la furculiţă pentru Salmonella, promovat prin legislaţie de către UE. Deşi nu toate serotipurile de Salmonella sunt periculoase pentru om, ci doar cele două menţionate mai sus, în industria avicolă sunt monitorizate permanent toate infecţiile cu Salmonella (în ferme, în abatoare, fabrici de procesare, distribuţie) atât prin controale oficiale cât şi prin autocontroale conform Programului Strategic al ANSVSA. În cazul în care există o suspiciune de contaminare cu Salmonella fie a păsărilor vii fie a produselor avicole, se trece la tipizarea Salmonella prin examene complexe şi după tipizare se trece la aplicarea procedurilor specifice, dacă este cazul. Aplicând procedurile legale, se elimină orice risc de contaminare cu Salmonella patogenă a produselor avicole care se comercializează din fermele avicole”, a transmis UCPR.

Potrivit sursei citate, responsabilitatea supravegherii şi monitorizării pe întregul lanţul de producţie, de la fermă la furculiţă, revine ANSVSA care monitorizează permanent statusul de sănătate al fermelor de păsări în timpul creşterii, înainte de abatorizare şi la abatorizare, în vederea detectării salmonelelor zoonotice în conformitate cu prevederile Reg. 2160/2003.

De asemenea, procedurile de pregătire şi prelevare a probelor în vederea analizelor se fac de către personal specializat în conformitate cu legislaţia specifică. În caz contrar probele sunt nerelevante şi fără valoare juridică.

„În ceea ce priveşte coloranţii utilizaţi în hrana păsărilor, culoarea pielii puilor apare prin prezenţa sau absenţa a doi pigmenţi: melanina şi xantofila. În prezenţa genelor ce permit depunerea ambilor pigmenţi, pielea este galben crem-cafenie şi fluierele picioarelor sunt verzui, iar în lipsa ambilor pigmenţi şi pielea şi fluierele picioarelor sunt albe. Pigmentul xantofilic singur face ca pielea şi fluierele picioarelor să fie galbene. Aşadar, culoarea pielii puilor de carne este controlată de o genă care permite depunerea de pigment xantofilic (betacaroten) în dermă şi puii vor avea culoarea pielii galbenă. Majoritatea covârşitoare a puilor de carne, care se cresc în lume şi în România, sunt pui cu penaj alb şi piele galbenă”, explică UCPR.

Potrivit sursei citate, culoarea pielii variază de la un galben foarte puţin intens la un galben aproape portocaliu în funcţie de materiile prime furajere care se folosesc în hrana puilor. Printre materiile prime furajere bogate în betacaroten se află porumbul, făina de lucernă, făina de gălbenele, iarba verde în cazul puilor crescuţi în aer liber. Utilizarea acestor materii prime în hrana puilor virează culoarea pielii spre un galben mai intens. În ultimul timp au apărut şi produse concentrate în betacaroten obţinute din plante şi autorizate de UE care pot fi utilizate în hrana puilor şi care fac culoarea pielii puilor de un galben mai intens, transmit reprezentanţii UCPR. „De menţionat că prin utilizarea acestor materii prime furajere bogate în carotenoizi, se îngălbeneşte derma şi grăsimea puilor. De altfel, carnea puilor este considerata carne albă, dietetică. Menţionăm că 50% din grăsimea existentă în carcasă este distribuită în piele şi sub piele şi 50% în cavitatea abdominală pe viscere şi în zona cloacală”, au mai explicat aceştia.

Poziţia UCPR, agreată de toţi membrii asociaţiei, este de a se folosi doar materii prime furajere bogate în carotenoizi sau aditivi naturali obţinuţi din plante. UCPR nu agreează utilizarea de substanţe chimice în procesele tehnologice, iar fermierii respectă întru-totul legislaţia europeană.

„Pentru corecta informare a opiniei publice, UCPR precizează că, la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine din păsări crescute în tehnologii alternative: aer liber – tradiţional, crescute în libertate totală – tradiţional, crescuţi în semilibertate sau în spaţii închise – sistem extensiv. Restul de 90% din totalul consumului de carne de pui provine din păsări crescute convenţional, în adăpost fără ieşire în aer liber, cu microclimat şi furajare controlate. În România, puii crescuţi în tehnologii alternative în ferme reprezintă cca 3-4% din totalul producţiei realizate. Acest lucru se datorează condiţiilor climatice din ţara noastră şi alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preţ, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate şi implicit preţuri de piaţă mai mari”, au mai transmis aceştia.

ANSVSA aplică un program de verificare a fermelor de creştere a păsărilor, a fabricilor de furaje combinate, prelevează probe de materii prime furajere şi furaje finite şi nu a comunicat niciodată că s-a identificat folosirea de substanţe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenuşului ouălor.

În aceste context, UCPR face un apel către autorităţile abilitate ale statului „să-şi profesionalizeze controlul pe produse agroalimentare”, să respecte propria legislaţie şi legislaţia europeană, iar comunicarea publică să fie făcută eficient atât în interesul consumatorilor cât şi al fermierilor. Sectorul avicol din România se află într-un echilibru foarte fragil şi foarye uşor de dezechilibrat.

„Asigurăm opinia publică de faptul că produsele avicole realizate în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii publice, sunt competitive calitativ la nivel european şi pot fi consumate de toate categoriile sociale de consumatori”, arată UCPR în comunicat.

Reacţia UCPR vine la o zi după ce preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, a avertizat asupra comercializării unor pui de găină „îngălbeniţi” pentru a părea mai sănătoşi, precizând că va informa toate instituţiile ce pot verifica cum s-a ajuns în această situaţie.

„Ne confruntăm cu un atentat serios la siguranţa fiecăruia dintre noi: pui îngălbeniţi pentru a părea mai buni, împănaţi cu tulpini de salmonella periculoase. Asta este ceea ce numesc eu un fel de mâncare „gustos”. Astăzi, vom trimite informare către absolut toate instituţiile ce pot verifica cum s-a ajuns în această situaţie şi cine a acoperit adevărul”, a scris miercuri şeful ANPC pe pagina sa de Facebook.

În aceeaşi zi, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Dănuţ Păle, a subliniat că ieşirile din spaţiul public referitoare la siguranţa produselor alimentare fără a aştepta analizele de la laboratoare autorizate nu fac decât să creeze o problemă atât autorităţilor, cât şi consumatorilor şi industriei de creştere a păsărilor din România.

„Într-adevăr a creat o stare emoţională extraordinară, dar din păcate acestea sunt practicile. Puiul galben există de când a apărut pasărea pe pământ. În zona aceasta, de ceva timp, metoda de creştere s-a schimbat. Într-adevăr, se folosesc în reţetele furajere atât pigmenţi naturali pe care îi găsim în porumb şi în lucernă, dar şi dintre aceia sintetici care dau acea culoare galbenă, dar care au fost aprobaţi de autoritatea de reglementare şi sunt folosiţi în hrana păsărilor (…) Sunt lucruri reglementate, lucruri normale, probabil că acum au descoperit unele instituţii acest lucru. Dacă ştie (preşedintele ANPC n.r.) că există acest pericol, avea posibilitatea, pentru că este parte componentă a sistemului de alertă european, să recolteze probe, să ridice în acel sistem de alertă şi atunci toate instituţiile se sesizau, mai ales ANSVSA, şi se trecea la un protocol foarte bine reglementat, cu blocarea produselor respective, cu controale de la fermă până la la agentul economic care a pus în vânzare astfel de produse. Deci, din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt foarte clare cum ar fi trebuit să se procedeze, dar, repet, cred că aceste ieşiri fără să aşteptăm analize de la laboratoare autorizate, cu nişte lucruri concrete, nu fac decât să ne creeze o problemă atât nouă, cât şi o temă în rândul consumatorilor şi industriei noastre de creştere a păsărilor care, din fericire, este foarte bine dezvoltată”, a explicat, miercuri, pentru AGERPRES, vicepreşedintele ANSVSA