Metodologia include în calculul tarifului de sistem mai multe costuri ale producătorilor de energie electrică, ce nu erau stabilite până acum, şi care va trebui ulterior trecute în factură.
Primul dintre ele se referă la reglajul primar. Atunci când în sistemul energetic apare vreun dezechilibru între producţie şi consum, grupurile generatoare intervin automat, din primele secunde, prin prisma caracteristicilor lor constructive, pentru a genera mai multă electricitate şi a păstra frecvenţa la 50 Hz. Până acum, disponibilitatea acestui serviciu, pe care îl poate oferi, teoretic, orice grup, nu se plătea, se plătea, evident, energia furnizată. Potrivit noii reglementări, se va plăti, dar nu oricui, ci doar producătorilor care vor fi selectaţi să ofere acest serviciu.
Iată ce scrie în nota de fundamentare a proiectului:
“Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 a fost modificată și completată prin Legea nr. 203/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892/08.11.2016. Conform prevederilor art. 36, alin. (7) lit. e), operatorul de transport și de sistem „achiziţionează serviciile tehnologice de sistem, de reglaj primar, secundar şi terţiar rapid şi lent şi califică producătorii şi clienţii dispecerizabili care furnizează servicii tehnologice de sistem, pe baza unei proceduri proprii, aprobată de autoritatea competentă.”
Astfel, prin intermediul prevederilor legale menționate este creat cadrul legal pentru achiziția reglajului primar, care conduce la trecerea de la furnizarea distribuită a reglajului primar de către toate Unităţile Dispecerizabile (UD) la furnizarea acestui serviciu doar de către câteva UD, pe bază de contract încheiat în urma achiziției în regim concurențial a acestui tip de rezervă.
În noua metoologie se implementează prevederea menționată anterior în sensul introducerii în venitul reglementat necesar achiziționării serviciilor tehnologice de sistem (STS) a celui corespunzător costurilor justificate cu achiziția rezervei de reglaj primar”, se arată în nota de fundamentare.
Cei care vor câştiga sunt producătorii de energie electrică ce vor fi selectaţi. Iar acest cost va fi trecut în contul celor pe care ANRE i le va recunoaşte operatorului serviciului de sistem, Transelectrica, şi, ulterior, vor fi trecute în factura consumatorului final.
Producătorilor li se va mai recunoaşte un cost, şi anunîme cel al menţinerii stocurilor la un nivel de siguranţă. Ei erau obligaţi şi până acum să menţină acele stocuri, dar această disponibilitate nu era remunerată în vreun fel. Iată ce scrie în nota de fundamentare:
“Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare prevede la art. 28 lit. f) că producătorii au obligația „să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru asigurarea siguranţei SEN şi pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice, care se remunerează conform cu reglementările în vigoare”. Drept urmare se introduc în Metodologie prevederi referitoare la includerea în categoria costurilor fixe specifice cu furnizarea în regim reglementat a serviciilor tehnologice de sistem a costurilor cu menținerea rezervei de combustibil necesar îndeplinirii obligaţiilor de producţie aferente furnizării acestor servicii”.
Cu alte cuvinte, costurile recunoscute companiei Hidroelectrica sau Complexului Energetic Oltenia, de exemplu, legate de menţinerea stocului de lignit şi a apei în lacurile de acumulare, vor fi trecute în tariful pentru serviciul de sistem, şi vor fi plătite, ulterior, de consumatorii finali.
Contactaţi, oficialii ANRE au spus că aceste costuri se vor regăsi într-o creştere a facturii pentru consumatorul final, care nu va fi una semnificativă, dar nu este făcut vreun calcul. Ei su spus că metodologia a trebuir schimbată pentru că Parlamentul a modificat, anul trecut, legea energiei iar ANRE nu face decât să elaboreze legislaţia secundară.