Pentru acest an, estimările indică un avans modest de 2,1%, urmând ca acesta să scadă la 1,7% în 2024.
Conform unui comunicat al companiei, zona euro a intrat oficial în recesiune în primul trimestru din 2023 şi, deşi se preconizează că încetinirea va fi doar superficială şi de scurtă durată, pieţele europene continuă să se confrunte cu o inflaţie ridicată şi cu o creştere fără precedent a ratelor dobânzilor. Prin urmare, se aşteaptă ca volumele de creditare să fie puse la încercare de o scădere a cererii de credite, cel puţin în următorii doi ani.
Se preconizează că Germania – cea mai mare economie din zona euro – va înregistra cea mai accentuată încetinire a creşterii nete a împrumuturilor în acest an (de la 6,9% în 2022, la 2,8% în 2023), în principal din cauza creşterii slabe a PIB-ului şi a impactului majorării ratelor dobânzilor asupra unei pieţe imobiliare care se contractă rapid. Deşi se preconizează că va înregistra o încetinire mai modestă a creşterii, se aşteaptă ca împrumuturile bancare spaniole să se contracte cu 1,2% în 2023, înainte de a reveni la o creştere de 1,2% în 2024.
Privind dincolo de următorii doi ani, în pofida volatilităţii semnificative a pieţei în sectorul bancar european (şi mai larg) şi a incertitudinii geopolitice, se preconizează că totalul împrumuturilor din zona euro va creşte cu 3,3% în 2025 şi cu încă 3,9% în 2026. Această creştere va fi determinată de dispariţia impactului şocului preţurilor energiei de anul trecut la nivel mondial şi de reducerile de dobândă preconizate de Banca Centrală Europeană în 2024, care ar trebui să stimuleze cheltuielile, să sprijine încrederea consumatorilor şi a companiilor şi să crească cererea de credite.
Creditele ipotecare reprezintă un procent semnificativ din totalul împrumuturilor în cadrul zonei euro, iar încetinirea prognozată a creşterii creditelor ipotecare la 1,4% pe parcursul anului 2023 ar reprezenta cel mai slab avans de la an la an din 2014 şi o decelerare bruscă faţă de creşterea de 4,9% din 2022. Creşterile ratelor ipotecare, pieţele imobiliare europene mai slabe (în special, în Germania) şi o înăsprire continuă a criteriilor de creditare acţionează pentru a reduce atât cererea, cât şi disponibilitatea creditelor ipotecare.
Previziunile EY privind împrumuturile bancare europene prevăd o creştere a creditelor ipotecare până la 2,5% în 2024, la 3% în 2025 şi la 3,5% în 2026.
Creşterea creditării bancare pentru companiile din zona euro va scădea de la vârful recent de 5,5% în 2022 (cel mai rapid din 2008 încoace), la 3% în acest an şi la doar 0,9% în 2024, cu contracţii pe pieţele din Germania şi Franţa. Creşterea este marginală în 2024 din cauza efectului întârziat al ratelor dobânzilor mai mari din anii anteriori asupra investiţiilor întreprinderilor şi a împrumuturilor asociate. Se preconizează că împrumuturile acordate companiilor îşi vor reveni în 2025 (creştere de 3,5%) şi vor ajunge la o majorare de 4,5% în 2026, deoarece se estimează o îmbunătăţire a condiţiilor economice.
Împrumuturile acordate companiilor din zona euro continuă să fie puternic afectate de incertitudinea economică, de volatilitatea pieţei, de creşterea ratelor dobânzilor şi de creşterea preţurilor la energie. Cu toate acestea, se preconizează că impactul acestor aspecte se va diminua în cursul acestui an şi până în 2024, iar cererea de credite pentru finanţarea investiţiilor va creşte pe măsură ce perspectivele economice se vor îmbunătăţi treptat.
Se estimează că împrumuturile negarantate vor creşte cu 2% în acest an şi cu 1,9% în 2024 în întreaga zonă euro. Acest nivel este scăzut în raport cu standardele anterioare pandemiei, când creşterea a fost în medie de 5% în perioada 2015-2019. Deşi o scădere prognozată a inflaţiei ar sprijini cheltuielile discreţionare ale consumatorilor, aceasta ar cântări, de asemenea, asupra creşterii cheltuielilor în numerar şi a finanţărilor asociate prin intermediul cardurilor de credit şi al împrumuturilor personale.
Pieţele europene puternice ale forţei de muncă şi o redresare constantă a încrederii consumatorilor ar trebui să susţină cererea viitoare de credite de consum, iar prognoza EY European Bank Lending Forecast se aşteaptă la o accelerare a creşterii creditării în 2025, ajungând la 3,9%, şi la 3,2% în 2026.
O economie slabă a zonei euro va determina probabil o creştere a creditelor neperformante în toate formele de creditare bancară, dar EY European Bank Lending Forecast nu se aşteaptă la creşteri semnificative în acest an şi cu siguranţă nu la nivelurile înregistrate în timpul şi după criza datoriilor din zona euro. Se preconizează că împrumuturile neperformante ca pondere în totalul împrumuturilor în întreaga zonă euro vor creşte cu 2,6% în 2023 şi cu 3,9% în 2024, de la 1,8% în 2022, pe măsură ce efectul întârziat al ratelor mai mari ale dobânzilor se acumulează. Pentru context, ratele creditelor neperformante au atins un nivel maxim de 8,4% în 2013.
Se preconizează că Spania şi Italia vor înregistra cele mai mari rate ale creditelor neperformante în 2023, de 4,2% şi, respectiv, 4,4%, în parte din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rată variabilă de pe ambele pieţe.
În ceea ce priveşte creditarea bancară globală, prognoza prevede o creştere de 0,6% în 2023. Creditele ipotecare sunt prognozate să crească cu 1,4% în acest an, în scădere de la 4,2% în 2022. Creditele de consum ar urma să crească cu 2,3% în acest an, în timp ce împrumuturile pentru întreprinderi ar urma să se contracte cu -0,2%, înainte de a creşte la o creştere de 0,8% în 2024. La fel ca în cazul celorlalte economii importante din zona euro, se aşteaptă o revenire la creştere pentru toate formele de creditare începând cu 2024, cu o creştere totală prognozată de 1,3%, care va ajunge la 3,1% în 2025.
Previziunile economice ale EY privind împrumuturile bancare europene se bazează pe estimări economice care utilizează date de la Banca Centrală Europeană şi acoperă zona euro, Germania, Franţa, Spania şi Italia.