Scăderea preţului petrolului a omorât profiturile marilor actori de pe Bursă
Companiile energetice nu prosperă aşa cum ar trebui atunci când o economie este în creştere sensibilă, iar companiile mici nu par să profite de comenzile companiilor mari. Nici în profiturile societăţilor de investiţii financiare (SIF) nu se vede creşterea câştigurilor companiilor din portofolii.
OMV Petrom (SNP) şi Romgaz (SNP), cele mai mari companii energetice ale ţării şi printre cele mai mari din România au înregistrat profituri de aproape un miliard de lei în primele nouă luni ale anului 2015, dar mai mici, cu peste 52% în cazul SNP şi cu peste 12% la SNG. (vezi tabelul ataşat)
Ambele companii dau vina pe scăderea la nivel global a preţurilor ţiţeilului, gazelor şi a carburanţilor de care depind rezultatele lor. Totuşi, nici volumele de carburanţi sau gaze vândute nu au crescut tot atât de semnificativ pe cât a crescut produsul intern brut al ţării. Vânzările totale de produse rafinate ale Petrom au crescut cu 5% până la 3,69 milioane de tone, iar cele de gaze naturale chiar cu 14% până la 38,1 Twh.
Vânzările de carburanţi ale Petrom au fost cu aproape 10% mai mici decât în primele nouă luni ale anului 2006, unul dintre cei mai buni ani ai economiei României. Diferenţa este foarte mare în cazul pieţei carburanţilor, care una puţin flexibilă, în care cererea nu poate scădea sub anumite limite.
Romgaz nu are parte de o situaţie mai bună, cererea de gaze în industrie scăzând semnificativ din cauza închiderii unor unităţi.
Nici cererea de electricitate din industrie nu a fost principalul motiv al creşterii profitului celui mai mare distribuitor din România. Electrica (EL). Profitul atribuibil acţionarilor grupului Electrica (EL) a crescut cu 38% în primele nouă luni, până la 327 milioane de lei, pe fondul creşterii cu 6-7% a cantităţii de electricitate livrată. Creşterea s-a datorat mai ales consumului ridicat de energie din vara caniculară a acestui an, adică nu creşterii economice. Pe de altă parte, profitul EL s-a datorat şi restructurării personalului.
Nici operatoarele monopulurilor de transport pe magistralele naţionale Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) nu au excelat. TEL a obţinut o creştere palidă de 0,6% şi mai curând datorită exportului, iar Transgaz a profitat mai curând de înmagazinarea gazelor în depozitele Romgaz decât de consum.
Băncile prezintă o situaţie contradictorie. Banca Transilvania (TLV) a obţinut un profit mai mic cu 3%, dar a fost cea care a rezistat cel mai bine la criză. BRD a rezistat cu mare greutate, are un profit de 1.000 de ori mai mare decât cel microscopic de anul trecut, dar rezultatul este obţinut din reducerea provizioanelor de risc, altfel spus a costurilor şi nu a veniturilor, care au scăzut cu 5,4%.
Contradictorii sunt şi rezultatele farmaceuticelor. Antibiotice Iaşi (ATB) are o creştere remarcabilă de profit, de 19%, dar mai ales pe seama exporturilor şi, dintre acestea, mai ales a câştigurilor intrării pe extrem de pretenţioasa piaţă nord americană.
În schimb, Biofarm Bucureşti a avut afaceri cu 23% mai mari, dar creştere de profit zero. Fără exporturi, compania a suferit mult mai mult din cauza taxei de claw back.
Companiile mici au avut de suferit, fie că sunt în domeniul bunurilor electrocasnice Electroargeş (ELGS), fie în cel al producţiei de energie verde, Electromagnetica Bucureşti (ELMA). Companiile mici depind de comenzile celor mari (Electromagnetica produce şi componente auto). O excepţie este Compa Sibiu (CMP) care face tot componente auto dar pentru coloşi germani şi care nu au simţit încă efectul scandalului Volkswagen.
O supriză ar putea fi şi producătorul de aluminiu Alro (ALR), care nu se poate lăuda cu o cerere ca în vremurile bune pentru produsele sale, dar care a reuşit să facă o administrare mai judicioasă a costurilor energetice.
Producătoarea aeronautică Aerostar Bacău (ARS) şi cea de lactate Albalact (ALBZ) au situaţii speciale. Cea dintâi şi-a alimentat creşterea de profit de 168% cu comenzile militare, iar cea de-a două are în sfârşit un profit decent după ani de investiţii.
În fine, nu mai puţin contradictorii sunt rezultatele societăţilor de investiţii financiare (SIF), care trăiesc din dividendele încasate de la companiile la care sunt acţionare, dar şi din speculaţiile bursiere. Bursa a mers rău în acest an, dar dividendele din profiturile de anul trecut ale companiilor ar fi trebuit să se simtă. Se simt, dar nu la toate SIF-urile. SIF Banat Crişana (SIF1), SIF Moldova (SIF2) şi SIF Muntenia (SIF4) au înregistrat profituri cu peste 60% mai mici în primele trei trimestre din 2015, decât în aceeaşi perioadă din anul trecut.