Creşterea economică înregistrată în România este de aşteptat să scadă de la 4,7% în 2022, la 2,6% în 2023 – Gallina Vincelette, BM

În opinia sa, acest lucru poate fi realizat prin mai multe măsuri, printre care reformarea impozitării veniturilor din muncă şi extinderea bazei TVA.

Ea a subliniat, totodată, că succesul eforturilor autorităţilor din România de reducere în continuare a deficitului fiscal va depinde de succesul stimulării colectării impozitelor şi de o mai mare eficienţă în privinţa cheltuielilor publice.

În ceea ce priveşte pensiile, Gallina Vincelette a menţionat că Banca Mondială oferă asistenţă tehnică pentru reforma pensiilor speciale, evaluând impactul opţiunilor de reformă, iar printre recomandări se numără impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, sau propunerea de a se înfiinţa un fond de asigurări sociale pentru militari.

Oficialul BM a mai vorbit în interviu şi despre estimările băncii legate de evoluţia economiei româneşti, despre plafonarea preţurilor la energie sau facilităţile acordate în IT, agricultură şi construcţii, dar şi despre programul pe care îl derulează privind integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi şi facilitarea integrării pe termen lung a refugiaţilor din Ucraina.

Care este opinia dumneavoastră cu privire la evoluţia economiei româneşti şi care sunt estimările BM pentru creşterea economică din România?
Gallina Vincelette: România a înregistrat o creştere economică robustă înainte de pandemie, cu o medie de peste 3% pe an în perioada 2010-2019, unul dintre cele mai rapide ritmuri din Uniunea Europeană, şi a sprijinit îmbunătăţiri considerabile ale venitului pe cap de locuitor. În ciuda impactului marilor şocuri economice globale din ultimii ani, ţara a dat dovadă de o rezistenţă remarcabilă, aşa cum se subliniază în Actualizarea din 2023 a diagnosticului sistematic de ţară al Băncii Mondiale pentru România. Cu toate acestea, această rezilienţă se diminuează odată cu o slăbire mai amplă a economiilor europene şi mondiale, pe fondul unor condiţii de finanţare mai stricte, al unei inflaţii persistente şi al efectelor continue ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Creşterea înregistrată în România este de aşteptat să scadă de la 4,7% în 2022, la 2,6% în 2023. Deşi se aşteaptă ca rata de creştere economică din acest an să rămână sub potenţialul său, economia ar trebui să ia avânt pe termen mediu, deoarece relaxarea inflaţiei permite o creştere a salariilor reale, redresarea cererii globale stimulează creşterea exporturilor, iar fondurile considerabile ale UE sprijină reformele esenţiale şi cresc investiţiile.

Ţinta Guvernului României pentru acest an este reducerea deficitului la 4,4% din PIB. Credeţi că această ţintă este realizabilă?
Gallina Vincelette: Mediul economic global turbulent a determinat guvernele din întreaga lume să intensifice sprijinul acordat populaţiei şi firmelor, încetinind eforturile de consolidare fiscală în UE, inclusiv în România, după cum se arată în Raportul economic periodic al UE publicat recent de Banca Mondială. Guvernul României a prezentat reforme care vizează reducerea deficitului bugetar şi limitarea dezechilibrelor macroeconomice, avansând în acelaşi timp reforme structurale esenţiale. Succesul eforturilor de reducere în continuare a deficitului fiscal în 2023 şi ulterior va depinde de succesul stimulării colectării impozitelor şi de creşterea eficienţei cheltuielilor publice. O reducere etapizată a sprijinului fiscal fără destinaţie precisă va sprijini şi mai mult reducerea deficitului.

În primele cinci luni ale anului, veniturile au fost semnificativ sub nivelul aşteptat de Guvernul român. În opinia dumneavoastră, ce măsuri sunt necesare pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor?
Gallina Vincelette: Banca Mondială recomandă creşterea eficienţei şi echităţii politicii fiscale din România, ceea ce va duce la creşterea veniturilor fără a compromite creşterea economică. Acest lucru poate fi realizat prin mai multe măsuri, printre care: reformarea impozitării veniturilor din muncă, pentru a creşte echitatea şi a îmbunătăţi stimulentele de muncă pentru lucrătorii cu venituri mici; reformarea impozitării energiei pentru a stabili mai eficient preţul emisiilor de carbon şi a asigura o mai mare neutralitate între tipurile de combustibil; extinderea bazei TVA. O gamă mai largă de reforme ale politicii fiscale a fost propusă de Banca Mondială în analiza sa privind îmbunătăţirea cadrului fiscal din România.

Succesul acestor eforturi va depinde şi de modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care este esenţială şi care ar trebui să ofere un impuls substanţial şi vizibil pentru venituri, mai ales având în vedere că România are una dintre cele mai mici încasări de venituri fiscale din UE. Modernizarea ANAF, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), va sprijini aceste eforturi prin digitalizarea agenţiei pentru a consolida colectarea şi respectarea obligaţiilor fiscale, precum şi pentru a îmbunătăţi gestionarea riscurilor şi a facilita accesibilitatea serviciilor online pentru contribuabili. Dovezile arată că digitalizarea în sine este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru îmbunătăţirea performanţei şi subliniază necesitatea de a actualiza competenţele personalului agenţiilor de administrare fiscală.

Ce alte măsuri ar putea contribui la reducerea deficitului?
Gallina Vincelette: Eforturile Guvernului român de a reduce deficitul bugetar prin îmbunătăţirea colectării veniturilor ar trebui să fie completate cu măsuri care să consolideze sustenabilitatea fiscală pe partea de cheltuieli, în special având în vedere presiunile asupra cheltuielilor din partea cheltuielilor cu salariile şi pensiile publice, care sunt principalele contribuţii la deficitul bugetar structural din România.

Reformele privind pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie completate în continuare prin eliminarea scutirilor pe partea de venituri, aşa cum se sugerează în analiza Băncii Mondiale. Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice ar permite Guvernului să realizeze o mai bună corelare între resurse şi rezultate şi să sprijine creşterea economică, menţinând în acelaşi timp un nivel sustenabil al cheltuielilor.

De asemenea, Guvernul se angajează în introducerea treptată a bugetării bazate pe programe. Banca Mondială oferă asistenţă tehnică în sprijinul acestei reforme pentru a consolida capacitatea la nivelul centrului Guvernului, în contextul PNRR.

Care sunt recomandările dumneavoastră pentru Guvernul României pe termen scurt şi mediu?
Gallina Vincelette: În pofida unor îmbunătăţiri notabile, România se confruntă cu mai multe obstacole majore care îi îngreunează calea către o creştere mai echitabilă şi mai durabilă, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului. Actualizarea din 2023 a Diagnosticului Sistematic de Ţară (SCD) al Băncii Mondiale pentru România propune şase rezultate la nivel înalt care, dacă sunt realizate în următorii 5-10 ani, pot accelera dezvoltarea României. Acestea sunt: un mediu instituţional şi economic previzibil pentru cetăţeni şi întreprinderi; acces egal la servicii publice de înaltă calitate, la nivel central şi local; rezultate mai bune pentru toţi în domeniul sănătăţii şi al educaţiei; condiţii favorabile creşterii numărului şi calităţii locurilor de muncă în sectorul privat; atenuarea schimbărilor climatice, pentru ca activitatea economică să fie sustenabilă în raport cu mediul; rezilienţă la şocuri şi adaptare la schimbările climatice, în special pentru gospodăriile vulnerabile.

Ce părere aveţi despre facilităţile fiscale care se acordă lucrătorilor din anumite sectoare, cum ar fi agricultura, construcţiile, IT?
Gallina Vincelette: Există oportunităţi semnificative pentru creşterea veniturilor fiscale, sporind în acelaşi timp atât eficienţa, cât şi echitatea sistemului fiscal. Regimurile fiscale preferenţiale şi scutirile extinse pentru diferite categorii de muncă, combinate cu o capacitate redusă a administraţiei fiscale de a colecta veniturile fiscale, diminuează baza de impozitare şi introduc distorsiuni, care afectează negativ colectarea veniturilor şi echitatea sistemului fiscal. Eforturile potenţiale care ar putea aborda astfel de probleme în România sunt discutate în analiza Băncii Mondiale privind îmbunătăţirea cadrului fiscal al ţării.

În ceea ce priveşte sectorul energetic, credeţi că plafonarea preţurilor, care ar trebui să dureze până în 2025, ar trebui să fie eliminată mai devreme, având în vedere evoluţia preţurilor internaţionale?
Gallina Vincelette: Plafonarea preţurilor va fi eficientă numai dacă preţurile la electricitate se vor situa peste acest plafon. Având în vedere că preţurile internaţionale la energie sunt mai mici decât în urmă cu câteva luni, preţurile de producţie a energiei electrice urmează aceeaşi tendinţă. Astfel, plafonarea preţurilor ar putea fi neutră în condiţiile actuale. Cu toate acestea, evoluţia preţurilor la energie este incertă, în special în următorul sezon de iarnă. Plafonarea preţurilor ar putea fi o amortizare automată împotriva unei potenţiale creşteri a preţurilor la energie în lunile următoare, dar ar avea un cost fiscal. Luând în considerare contextul energetic fără precedent la nivel mondial, am fi înclinaţi să recomandăm măsuri mai bine direcţionate, cum ar fi scheme de sprijin pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei şi pentru sectoarele economice afectate în mod specific, mai degrabă decât un sprijin mai amplu şi nedirecţionat.

Există pericolul ca România să piardă o parte din fondurile europene dacă nu îndeplineşte un jalon din PNRR privind sistemul de pensii. Banca Mondială a oferit României asistenţă tehnică în acest domeniu. Care au fost principalele recomandări ale BM în acest sens?
Gallina Vincelette: Banca Mondială oferă asistenţă tehnică pentru reforma pensiilor speciale, evaluând impactul opţiunilor de reformă. Aceste analize de specialitate sunt folosite pentru a informa deciziile Guvernului României cu privire la reforma pensiilor speciale. Printre aceste recomandări se numără impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, pe care Guvernul a luat-o în considerare, precum şi alte măsuri, cum ar fi propunerea de a înfiinţa un fond de asigurări sociale pentru militari.

Per ansamblu, modificările propuse au ca scop reducerea inechităţilor dintre pensiile speciale şi cele generale, prin revizuirea formulelor de calcul şi prin faptul că anumite categorii de beneficiari devin neeligible, precum şi prin modificarea condiţiilor de eligibilitate pentru alte categorii.

Un alt aspect al reformei este că vor fi reduse şi cheltuielile cu pensiile speciale. Acest lucru oferă spaţiu fiscal suplimentar pentru reforma pensiilor generale, care vizează reducerea inechităţilor din sistemul general de pensii, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea fiscală şi socială a acestuia.

Banca Mondială promovează incluziunea socială printr-o multitudine de programe, cum ar fi integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi şi facilitarea integrării pe termen lung a refugiaţilor din Ucraina. Cum se descurcă România? A integrat România refugiaţii din Ucraina?
Gallina Vincelette: Banca Mondială a oferit asistenţă tehnică şi financiară Guvernului român pentru a permite integrarea pe termen lung a persoanelor strămutate forţat (FPD) din Ucraina. Finanţarea acordată de Banca Mondială a contribuit la implementarea unor măsuri care să permită accesul persoanelor FDP din Ucraina la serviciile publice şi la piaţa muncii.

Finanţarea Băncii Mondiale este completată de asistenţă tehnică. Un exemplu este activitatea desfăşurată de Bancă în sectorul educaţiei, cu finanţare prin Instrumentul de Sprijin Tehnic, în parteneriat cu Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, în cadrul căreia Banca ajută Guvernul în eforturile sale de a răspunde la cererea crescută de servicii în sectorul educaţiei. Până în prezent, Banca a efectuat o evaluare rapidă a nevoilor educaţionale ale persoanelor strămutate forţat din Ucraina şi a elaborat un cadru de urgenţă în domeniul educaţiei pentru a aborda provocările cu care se confruntă copiii strămutaţi forţat în ceea ce priveşte accesul la o educaţie de calitate.

Banca Mondială a identificat 71 de şcoli din 8 oraşe care ar putea găzdui 25.000 de elevi noi şi unde cadrul ar putea fi pilotat de către Ministerul Educaţiei.

Cum apreciaţi modul în care România protejează persoanele cu dizabilităţi?
Gallina Vincelette: În prezent, în România, există aproximativ 16.900 de persoane cu dizabilităţi care trăiesc în instituţii publice. Expertiza internaţională sugerează că îngrijirea instituţională conduce la rezultate mai slabe în ceea ce priveşte calitatea vieţii, spre deosebire de o viaţă trăită în comunitate. Prin PNRR, România s-a angajat să reducă numărul persoanelor care trăiesc în instituţii la 11.500 de persoane până în 2026. Sperăm să vedem aceste ţinte atinse şi o scădere continuă şi după anul 2026.

Suntem îngrijoraţi să auzim despre evenimente precum cele recente referitoare la tratamentul inuman din centrele pentru persoane cu dizabilităţi şi condamnăm cu fermitate orice formă de abuz. Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi necesită progrese urgente. Reformele trebuie să se axeze pe drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi pe accelerarea procesului de dezinstituţionalizare concomitent cu întărirea reţelei de servicii sociale în comunitate. Banca Mondială a contribuit la nivel tehnic la elaborarea a două strategii naţionale din România, inclusiv pentru a sprijini procesul de dezinstituţionalizare şi ajută Guvernul, în calitate de partener tehnic, în procesul de modernizare a sistemului de evaluare a dizabilităţii din România – element esenţial pentru un acces egal la servicii de calitate pentru persoanele cu dizabilităţi.