Creşterea impredictibilităţii ca urmare a rocadei guvernamentale, printre factorii ce au dus la creşterea cursului valutar – analiză
Potrivit analizei, companiile româneşti trebuie să îşi ia măsuri solide de prevenire a riscului valutar, în condiţiile în care fluctuaţiile din pieţele financiare tind să rămână accentuate.
Inflaţia încă ridicată, costurile mari cu utilităţile (energie, gaze, carburanţi), cu materiile prime, lanţurile de aprovizionare afectate semnificativ de blocajul financiar, de scăderea creditului furnizor şi creşterea datoriei publice sunt principalele coordonate ale situaţiei economice din România, alături de deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.
Printre puţinele repere de stabilitate din ultimii 5 ani s-a aflat cursul valutar, moneda naţională având o evoluţie solidă, predictibilă, cu o rată de depreciere redusă în faţa principalelor valute, euro şi dolarul american, spun experţii. Aprecierea semnificativă a euro din aceste zile, la un nivel istoric în faţa leului, a creat însă multe semne de întrebare, legate de evoluţia pieţei valutare în contextul accentuării problemelor macroeconomice la nivel mondial.
„Creşterea euro în faţa leului din ultima vreme reflectă, pe de o parte, dinamica tot mai accentuată a fluxurilor de capital din piaţa valutară. Odată cu creşterea dobânzilor de către FED şi BCE, plasamentele în euro şi dolari au devenit mai atractive, iar monedele emergente care ofereau randamente ridicate investitorilor, cum este şi leul, sunt afectate. Pe de altă parte, presiunea vine şi din interior, statul român având în acest an un vârf de plată de 100 de miliarde de lei, potrivit datelor oficiale”, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
Conform analiştilor, în scenariul în care instabilitatea politică generată de rocada guvernamentală se prelungeşte, nu este exclus ca evoluţia monedei europene să continue pe acelaşi trend.
„Avem o economie euroizată, referinţa euro fiind mult mai puternică decât cea a dolarului, moneda americană având rol semnificativ doar în sectoarele de energie şi comerţ exterior mai ales cu China. Ne interesează euro pentru că principalii noştri parteneri comerciali sunt Germania, Franţa, Italia şi Spania, unde exportăm de unde importăm în euro. Dacă pe de o parte creşterea cursului scumpeşte importurile favorizând creşterea preţurilor şi implicit a inflaţiei, pe de altă parte impulsionează exporturile şi creşte competitivitatea produselor locale în defavoarea celor venite din import. Desigur că în contextul unei continuări a deprecierii leului în faţa euro, scenariul de dorit este unul în care vom vedea o creştere în paşi mici, pe termen lung. O creştere de ~1% a cursului în doar câteva zile este destul de greu de digerat de întregul mediu de afaceri”, explică Sebastian Bacioiu, head of dealing Moneycorp Romania.
Aprecierea euro are legătură şi cu percepţia îmbunătăţită a investitorilor în privinţa monedei europene, în contextul economic actual, pe fondul scăderii presiunii inflaţioniste din zona euro şi mai ales a efectelor pozitive ale măsurilor de combatere a crizei energetice în contextul războiului din Ucraina.
„Perspectivele investitorilor sunt justificate şi de modul în care BCE acţionează în lupta contra inflaţiei istorice din zona euro. Focusul investitorilor pe euro vine şi pe fondul accentuării presiunilor la adresa dolarului, în contextul măsurilor luate de ţările BRICS în tentativa de a reduce dependenţa de moneda americană, mai ales în zona de energie”, a completat Sebastian Bacioiu.
În ceea ce priveşte perspectivele de pe piaţa valutară, Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România, susţine că totul depinde de evoluţia dobânzilor, a inflaţiei şi de măsurile pe care autorităţile le vor lua în perioada următoare cu privire la absorbţia fondurilor europene şi managementul deficitelor structurale.
„Deciziile miniştrilor energiei din UE, eficienţa măsurilor privind gestionarea crizei energetice se vor afla în prim-plan. În plus, percepţia investitorilor privind moneda euro va fi influenţată de modul în care BCE va gestiona inflaţia, din perspectiva dobânzilor”, a mai declarat acesta.
De la începutul anului, leul s-a depreciat în faţa euro cu 1,2%(4.9273 euro/leu curs în 3 Ianuarie 2023), însă faţă de dolar s-a apreciat cu 1,4% (4,6766 curs dolar/leu în data de 3 ianuarie 2023). În analiză se menţionează că mare parte din deprecierea leului în faţa monedei europene a fost înregistrată în ultima săptămână.
Evoluţia cursului valutar anunţă o perioadă de incertitudine, arată analiza Moneycorp, iar celelalte date oficiale vin să contureze un tablou economic plin de provocări.
Economia a crescut cu numai 0,1% în primul trimestru, iar datele Institutului Naţional de Statistică indică faptul că industria şi comerţul exterior întârzie să revină pe o creştere solidă.
„Producţia industrială îşi pierde din potenţial, comerţul cu amănuntul – principalul motor al economie – dă semne de încetinire, iar sectoare importante precum construcţiile vin cu veşti îngrijorătoare. Ne îndreptăm, aşa cum estimează şi Banca Naţională, către o stagnare economică”, arată analiza Moneycorp.
„Am putea reveni pe o creştere economică solidă dacă vom fi capabili să atragem toate fondurile europene disponibile şi să mizăm pe investiţii. Autorităţile trebuie, de pe acum, să îşi contureze un plan bine structurat de investiţii, de management al deficitelor şi cheltuieli publice, şi să găsească cele mai eficiente soluţii pentru a sprijini mediul de afaceri”, a afirmat Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
Potrivit celui mai recent barometru Moneycorp, cei mai mulţi dintre executivi chestionaţi (33,3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflaţia în a doua parte a acestui an. De asemenea, cei mai mulţi (48%) dintre ei se aşteaptă ca euro să fie cotat la finalului anului 4,95 – 5,00 lei, 24% văd o depreciere a cursului euro/leu în intervalul 5,00 lei – 5,05 lei, iar 16% peste acest nivel.
Pe de altă parte, alţi 12% dintre manageri mizează pe un curs extrem de stabil, în jurul valorii de 4,95 lei/euro.
În ceea ce priveşte dolarul american, 24% văd cotaţia la 4,80 – 5,00 lei, iar 20% o văd între 4,60 şi 4,80 lei. Interesant este că 32% estimează că moneda americană ar putea valora, în acest an, între 4,20 şi 4,60 lei.
Dincolo de măsurile luate de Banca Naţională în privinţa dobânzilor, intervievaţii din cadrul barometrului Moneycorp văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebaţi care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situaţia economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulţi dintre manageri (33%) au indicat „restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea” drept principalele decizii necesare în actualul context.