Mugur Isărescu: Personal, nu văd nici o capacitate, instituţie, nici o politică în România care să mai oprească creşterea salariilor
„De două trimestre obeservăm această creştere a tensionării pe piaţa muncii (n.r.- indicator nou al BNR, calculat ca raport între rata locurilor de muncă şi rata şomajului). Una din caracteristici este creşterea salariilor. Totuşi, noi nu suntem împotriva creşterii salariilor. Este ceva absolut normal din moment ce avem graniţele deschise şi omul se poate duce oricând să lucreze în altă parte. Personal, pentru că nu am încă o susţinere din partea colegilor mei, ei sunt mai clasici, eu am ajuns să fiu ceva mai modern, nu văd nici o capacitate, nici o instituţie şi nici o politică în România care să mai oprească creşterea salariilor”, a declarat Mugur Isărescu. În acest context, el a spus că ar trebui să fim mult mai atenţi la politica fiscală şi mai ales să fim atenţi la impozite pentru că nu mai este deloc loc de reducere a acestora.
Guvernatorul a explicat că indicatorul tensionarea pieţei muncii, ca orice indicator nou poate fi şi interpretabil, dar că el este în perfect acord cu ce spun antreprenorii. Drept care, principala tendinţă observată pe piaţa muncii este legată de angajările în zona serviciilor, care apare de două trimestre ca un adevărat motor al angajărilor noi şi de o scădere a absorbţiei în zona industriilor şi construcţiilor. Astfel, în perioada iulie-noiembrie 2016, efectivul salariaților din economie și-a păstrat ritmul relativ robust de creștere înregistrat în trimestrul II 2016 (+3,4 la sută în termeni anuali). Un aport consistent l-a avut zona serviciilor de piaţă, care a absorbit 65% din cererea netă de locuri de muncă în primele 11 luni ale anului.
„În schimb, capacitatea industriei de a crea locuri de muncă în economie s-a diminuat, contribuția sa la creșterea numărului de salariați din economie scăzând de la circa 30 la sută, în medie, în perioada 2014-2015 la doar 18 la sută în prezent. În plus, extinderi consistente ale schemelor de personal se observă doar în ramurile producătoare de componente auto, în timp ce companiile care activează în alte sectoare industriale adoptă o politică de personal prudentă (industria alimentară, metalurgia) sau recurg chiar la disponibilizări (industria ușoară, prelucrarea țițeiului, industria extractivă, industria energetică)”, precizează ultimul raport pentru ţintirea directă a inflaţiei..
Analizând evoluţia şomajului, angajărilor şi cererii agregate de muncă, raportul constată astfel, tensionarea progresivă a pieţei muncii. Pentru viitor, atât rezultatele studiului Manpower, citat de BNR, cât și sondajul CE-DG ECFIN indică pentru trimestrul I 2017 intenții solide de angajare în servicii, dar și în industrie, precum și o relativă stabilitate în construcții.
În schimb, în cazul comerțului perspectivele sunt divergente: studiul Manpower indică cele mai ridicate așteptări de angajare din semestrul II 2008, în timp ce sondajul CE-DG ECFIN semnalează restrângerea semnificativă a numărului de salariați (rezultat în contradicție cu extinderea lanțurilor de magazine și cu creșterile de salarii și facilitățile anunțate de acestea în scopul atragerii de personal).
În intervalul iulie-noiembrie 2016, dinamica anuală a câștigului salarial mediu net s-a plasat în jurul valorii consemnate în trimestrul II 2016 (13,4 la sută, respectiv -0,2 puncte procentuale). Temperarea se datorează salariilor din sectorul privat care nu au înregistrat mari creşteri. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a continuat să avanseze (până la 21,0 la sută). O nouă accelerare a dinamicii salariului mediu este anticipată pe parcursul trimestrului I 2017, ca urmare a majorării salariilor în sectorul bugetar 13, precum și a creșterii salariului minim brut pe economie până la 1 450 de lei (+16 la sută) în luna februarie.