‘Orice creştere de venituri a unui cetăţean din România este o dorinţă de care nu ne putem disocia. Problema este în ce măsură această iniţiativă nu perturbă şi nu distorsionează mediul de afaceri printr-o creştere a grilei de salarizare în mediul public. Ridicarea salariului minim generează creşterea tuturor salariilor din acest sector, ceea ce poate genera o migraţie a unor specialişti din sectorul privat în mediul public’, a apreciat Mihai Ionescu.
Acesta a precizat că în alte ţări ‘civilizate’ sectorul public este la un nivel inferior sectorului privat din punct de vedere al salarizării având în vedere că în sectorul public există riscuri mai mici de şomaj care în privat poate fi generat fie de falimentul firmei private, fie de alte măsuri de reorganizare a unei companii.
‘Diferenţa de salariu în favoarea privatului şi în în defavoarea salariatului din sectorul public este compensată de stabilitatea pe care o are cel din sectorul public. Ceea ce anunţă Ministerul Muncii şi ceea ce eu nu am auzit în Programul de guvernare este, în primul rând, o abatere de la regula europeană, deşi situaţia este similară şi în alte ţări extraeuropene, în privinţa decalajului de salariu în între cele două sectoare. Această iniţiativă a Ministerului Muncii poate să determine o presiune a salariaţilor din sectorul privat asupra managementului din firme, să se ceară creşteri de salarii cel puţin la nivelul sectorului public, dacă nu şi peste’, a spus Mihai Ionescu.
Acesta a apreciat că astfel de creşteri salariale ar genera mari probleme de competitivitate a produselor româneşti atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, a menţionat, într-un interviu pentru AGERPRES, că angajaţii din sectorul public vor trece pe salariul minim de 1.750 lei, ‘începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării’.