Creşterea taxei clawback în primul trimestru al acestui an, inexplicabilă – Roche România
Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, de la 15.62%, cât era în trimestrul întâi al anului 2016.
1 din 5 pacienţi români primesc tratament datorită taxei clawback, susţine Roche România.
Pentru a asigura corectitudinea datelor cu privire la taxa clawback, Roche România solicită încă o dată autorităţilor competente să întreprindă toate diligenţele necesare pentru a audita datele disponibile la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sprijinul unei instituţii independente.
“Avem în vedere orice demers legal care ar putea fi necesar pentru a verifica acurateţea datelor, inclusiv posibile discuţii cu organele de anchetă competente. Dorim să ne asigurăm că datele pe baza cărora este calculată taxa clawback sunt corecte şi comunicate transparent”, a declarat Martine Draullette, General Manager al Roche România.
Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009, în contextul crizei economice, ca o măsură temporară prin care producătorii de medicamente acoperă deficitul de finanţare pentru consumul de medicamente. În situaţia actuală însă, având în vederea creşterea economică constantă a României, motivul menţinerii acestei taxe a dispărut, spun oficialii Roche România.
Roche Romania susţine introducerea altor mecanisme care să asigure distribuirea echitabilă a responsabilităţilor privind modul în care este finanţat consumul real de medicamente în România, ceea ce ar asigura transparenţă şi predictibilitate.
Mai mult, o condiţie obligatorie pe care statul român ar trebui să o îndeplinească pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la tratamentele de care aceştia au nevoie este creşterea bugetului pentru medicamente, îngheţat din anul 2012, mai spun oficialii Roche România.
Săptămâna trecută, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicita introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice ca măsură provizorie, până la 1 ianuarie 2019, după ce nivelul taxei clawback pe primul trimestru al anului 2017 a crescut din nou, atingând un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice.
APMGR atrage atenţia că nicio altă măsură menită să oprească dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale nu poate fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat.
Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă în fabricile în care se produc medicamente ieftine. În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţa românească în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.
“Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă, sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
APMGR atrage atenţia că întârzierea introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile asupra producătorilor de medicamente generice din plan local.
“Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai.
Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 și este în dezbatere la Camera Deputaților, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.
Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat, însă ar asigura distribuţia echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice şi inovative).