Inflaţia anuală de 3% pentru anul viitor nu include creşterile de taxe anunţate de guvern, accize, acciză specială pe carburanţi şi impozitele pe construcţiile speciale.
„Nu ştim încă metodologia noului mod de calcul al accizelor, dar putem să o intuim”, spune Isărescu.
Guvernul s-a angajat să introducă o nouă acciză de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, şi să indexeze nivelul general al accizelor în euro nu cu cursul de schimb, ci cu inflaţia. Dintr-un proiect de ordonanţă obţinut de Mediafax reiese că acestea vor fi majorate cu rata medie a inflaţiei de 4,77%. Isărescu spune că BNR nu ştie încă ce inflaţie va folosi guvernul.
Acesta este însă optimist asupra impactului, pe care îl vede limitat într-un interval destul de mare, însă, de incertitudine, de 0,2-0,6%, ce în scenariul pesimist ar putea duce inflaţia peste ţinta de 2,5%, plus sau minus 1 pp.
„Piaţa nu înghite orice în preţ. Cu alte cuvinte, dacă e să luăm o poziţie clară, tăvălugul preţurilor, cum am citit pe burtieră, nu are din ce să vină. Cifrele vor fi pe undeva pe aici: 0,2-0,6%”, a precizat acesta referindu-se la impactul măsurilor fiscale în rata inflaţiei.
Întrebat cine o să înghită, totuşi aceste majorări, Isărescu a răspuns că „o să înghită producătorul”, deşi este neplăcut, prin scăderea profiturilor şi eficientizare internă, iar că treaba Băncii centrale este să se asigure că impactul nu est exacerbat în discuţiile publice
„Orice majorare de impozite este neplăcută, o acceptăm, dar trebuie să ancorăm anticipaţiile”, spune Isărescu.
De asemenea, BNR nu a luat în calcul nici impactul impozitării clădirilor cu destinaţie specială (stâlpi, centrale, conucte, garaje etc), cele mai multe din domeniul energetic, ceea ce ar pune o şi mai mare presiune pe preţurile din acest domeniu, în contextul procesului de liberalizare. Potrivit Medifax, acest impozit va fi de 1,5% din valoare construcţiilor.