Creşteri de preţ de două cifre pentru materiile prime din construcţii, până la finalul anului – studiu Horvath

Alte majorări importante sunt estimate pentru oţel, care se va scumpi cu 15%, şi materialele plastice, care vor avea un cost mai ridicat cu 20%. Creşterile preţurilor pentru materiile prime au început anul trecut, pe fondul debutului pandemiei, iar cel mai mare salt a fost în România şi Germania. În cele două ţări, preţului lemnului s-a dublat, în septembrie 2020, scrie Agerpres.

Reprezentanţii Horvath arată că ţara noastră este puternic influenţată de piaţa germană, dat fiind ca aceasta este cel mai mare partener comercial al României.

Preţurile vor continua să crească, conform producătorilor intervievaţi în cadrul cercetării Horvath, care s-a desfăşurat în intervalul martie – iulie 2021. Se preconizează că lemnul, oţelul, materialele plastice, gazul sau metanolul se vor vinde tot mai scump până la finalul anului, iar că aceste majorări vor continua şi în 2022. Preţul pe tonă al oţelului laminat la cald este în prezent mai ridicat cu 60%, faţă de începutul anului, iar până la sfârşitul lui 2021, se estimează că va mai creşte cu încă 18%. De asemenea, şi preţurile materialelor plastice a crescut brusc, fiind necesare tot mai mult ca ambalaje, tacâmuri, veselă, din motive igienice şi de prevenire a infecţiei.

„Scumpirile au început în 2020, odată cu pandemia, când companiile din domeniul materiilor prime şi-au limitat producţia şi stocurile. La scurt timp, a crescut cererea pentru mobilier, materiale de construcţii şi renovare pentru interior şi exterior, pentru că oamenii au petrecut tot mai mult timp acasă, în contextul restricţiilor. Astfel, au început majorările de preţuri la materialele de construcţii, care au ajuns, în medie, la 30% în toamna lui 2020. La începutul lui 2021, am avut creşteri de 20%, iar maximul a fost de 65%, pentru materiile prime secundare”, a explicat, într-un comunicat de presă, Kurt Weber, director general al Horvath România.

Lemnul rămâne printre cele mai solicitate materii prime, iar în România a suferit una dintre cele mai mari majorări de preţuri. Odată cu debutul valului patru al pandemiei şi apariţia variantei Delta a coronavirusului, companiile producătoare se tem de blocaje suplimentare în Europa. România va continua să fie afectată, în special prin prisma modificărilor de pe piaţa germană. Competitivitatea exporturilor româneşti este în strânsă conexiune cu cererea venită de pe piaţa nemţească. Germania are o pondere de peste 15% în fiecare dintre cele patru grupe de produse care acoperă aproape doua treimi, 63%, din exporturile româneşti totale. Categoriile de produse sunt: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile; mijloace şi materiale de transport; metale comune şi produse din acestea; materiale plastice, cauciuc şi articole din cauciuc.

Nu în ultimul rând, conform datelor Consiliului Investitorilor Străini şi BNR, Germania a fost, în 2020, a treia cea mai mare sursă de investiţii străine în ţara noastră şi a doua, din punct de vedere al investiţiilor greenfield.

„Germania este cel mai mare partener comercial al României, de aceea modificările de preţuri la materiile prime survenite la nivel local le-au urmat îndeaproape pe cele de pe piaţa germană. Această situaţie este firească, dacă ne gândim la istoricul relaţiilor economice româno-germane. Datele INS arată că în 2006, 15,7% dintre exporturile României mergeau către Germania şi 16,6% din importuri proveneau de la nemţi. În prezent, vorbim de aproape 23% în cazul exporturilor şi de 20,7%, pentru importuri. Este adevărat că această evoluţie a generat şi o dependenţă mai mare a economiei locale faţă de fluctuaţiile cererii din Germania. Recesiunea cauzată de pandemie a generat scăderea PIB-ului german cu aproape 5%, dar redresarea a început deja în această ţară, fapt ce va duce la o creştere economică de 3,6% în 2021, potrivit prognozelor Comisiei Europene. Este o veste foarte bună şi pentru România, având în vedere că producţia manufacturieră din Germania a atins nivelul dinainte de pandemie”, a adăugat Kurt Weber.

Reprezentantul Horvath a mai arătat că în ceea ce priveşte creşterile de preţuri ale materiilor prime, ce vor continua să survină în următoarea perioadă, producătorii europeni ar trebui să ia considerare trei reguli de ajustare a acestora.

„În primul rând, majorările ar trebui planificate într-un mod ţintit şi sistematic. În al doilea rând, ar trebui să fie diferenţiate şi transferate selectiv clienţilor pe segmentul pieţei, canalului de distribuţie sau categoriei de produse. În al treilea rând, este necesară comunicarea rapidă şi transparentă către clienţi”, a precizat Kurt Weber.

Pentru realizarea acestui studiu, Horvath a intervievat în total 1.041 de directori ai unor companii de producţie din Europa.

Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005.