Creţu: Aproape jumătate din proiectele majore de infrastructură din 2007-2013 nu vor fi terminate la timp, au fost eşalonate

Economica.net
05 09. 2016
1446568_3376f81d_21222800

,,Din păcate, în pofida acestor progrese, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore de infrastructură adoptate în perioada 2007 – 2013 nu vor fi terminate la timp. Cu sprijinul experţilor din cadrul Grupului de lucru pentru o mai buna implementare, pe care l-am iniţiat la începutul mandatului meu, s-a reuşit eşalonarea acestor proiecte. Astfel, fonduri europene de 1,9 miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 vor acoperi cofinanţarea proiectelor fazate. În plus, am aprobat proiecte retrospective pentru a creşte absorbţia fondurilor europene în România. Astfel, Comisia Europeană a preluat plata creditelor pe care România le avea de plătit către Banca Europeană de Investiţii, degrevând bugetul naţional de o sumă de peste 1 miliard de euro’, a declarat Corina Creţu.

Comisarul European pentru Politică Regională Corina Creţu l-a primit luni, la Bruxelles, pe ministrul Transporturilor din România, Petru Sorin Buşe. Cei doi au discutat cu prioritate despre stadiul absorbţiei fondurilor UE în sectorul transporturilor din România.

În cadrul întâlnirii, oficial european a transmis preocuparea Comisiei Europene cu privire la utilizarea fondurilor europene în infrastructura de transport din România. Corina Creţu a apreciat progresele făcute de România în ultima perioadă, rata de absorbţie pentru Programul Operaţional Transport în exerci?iul bugetar 2007 – 2013 depăşind în prezent 81%, inclusiv cu avansurile acordate iniţial, se arată într-un comunicat transmis de la cabinetul comisarului Corina Creţu.

Pentru o utilizare mai eficientă a alocărilor financiare din perioada 2014 – 2020, Comisarul European a reamintit că este necesară adoptarea Master Planului General de Transport, în condiţiile în care Acesta stă la baza strategiei privind investiţiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian şi naval din următorii ani.

,,Încurajez încă o dată autorităţile române să adopte cât mai curând posibil Master Planul General de Transport. Acesta stă la baza strategiei privind investiţiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian şi naval din următorii ani şi este un document absolut necesar pentru ca România să poată implementa proiectele cu finanţare europeană în acest domeniu. Totodată, Master Planul este şi principala condiţionalitate ex-ante în sectorul de transport, pe care România s-a angajat să o îndeplinească. Ministrul Petru Sorin Buşe m-a asigurat că Master Planul va fi adoptat până la sfârşitul lunii septembrie’, a adăugat Creţu.

În ceea ce priveşte portofoliul de proiecte, comisarul european pentru Politică Regională şi ministrul român al Transporturilor au agreat asupra necesităţii de a accelera pregătirea acestora şi de a avea studii de fezabilitate de calitate.

‘Mai ales în cazul autostrăzii Sibiu-Piteşti, dar şi a altor proiecte de căi ferate şi autostrăzi, lucrările ar trebui să înceapă cât mai curând, astfel încât acestea să poată să fie implementate efectiv în a doua parte a actualei perioade de programare’, a transmis înaltul oficial european părţii române.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Politică Regională a salutat iniţiativa ministrului Transporturilor din România de a crea o nouă agenţie de investiţii în infrastructura rutieră, exprimându-şi speranţa că aceasta îşi va desfăşura activitatea respectând cele mai avansate standarde internaţionale.

Totodată, comisarul Corina Creţu l-a încurajat pe ministrul Transporturilor să accelereze implementarea proiectului Liniei 6 de Metrou, care va constitui o legătură importantă a capitalei României cu aeroportul internaţional Otopeni.

România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, atât prin Fondul european de dezvoltare regională, cât şi prin Fondul de coeziune. Mai mult de jumătate din finanţarea totală (inclusiv cofinanţarea na?ională) pentru POIM — 6,8 miliarde de euro — sunt prevăzute pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic