De la 1 iunie, medicul vă spune ce risc de boală cardiacă, mintală, cancere aveţi

În luna iunie intră în vigoare Contractul-cadru şi normele de aplicare ale Contractului care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 – 2015.

Potrivit acestor documente care reglementează sistemul sanitar în anul 2014, medicii de familie vor oferi, obligatoriu, şi servicii de prevenţie pacienţilor lor care sunt aparent sănătoşi, adică pacienţi fără semne de boală, care nu figurează în evidenţele medicilor cu vreo afecţiune cronică.

Prin aceste consultaţii preventive medicul va stabili cât de expus este pacientul la riscurile de îmbolnăvire asociate bolilor cardiovasculare şi metabolice, cancerelor, precum şi afecţiunilor din sfera sănătăţii mintale şi sănătăţii reproducerii.
Concret, medicul va stabili cât e de probabil ca pacientul său să se îmbolnăvească de o afecţiune cardiovasculară, de o boala neoplazică, de o afecţiune mintală sau din sfera sănătăţii reproducerii.
Ulterior, medicul îi va recomanda fiecărui pacient măsurile punctuale pe care trebuie să le ia ca să scadă riscurile modificabile, asociate bolilor enumerate mai sus.

Medicul de familie va evalua riscul de îmbolnăvire al fiecărui pacient prin consultaţii şi investigaţii ţintite iar aceste informaţii împreună cu recomandările sale privind scăderea riscurilor de îmbolnăvire vor fi consemnate în riscograma pacientului.

„Riscograma este un formular similar unei „liste de verificare” care cuprinde toate întrebările, examinările şi (după caz) analizele specifice pentru fiecare grupă de vârstă, precum şi concluzia medicului privind riscurile individuale depistate, nivelul acestora şi intervenţiile recomandate pentru reducerea riscului”, a explicat secretarul de stat Adrian Pană, în cadrul unei videoconferinţe pe această temă.

Iată, concret, cum vor arăta consultaţiile preventive şi ce vor conţine riscogramele pacienţilor adulţi

Riscograma pentru bolile cardiovasculare cuprinde informaţii despre stilul de viaţă al pacientului. Adică dacă fumează, consumă alcool, face mişcare, ce mănâncă.

Riscograma va mai cuprinde rezultatul evaluării riscului cardiovascular al adultului sănătos, funcţie de următoarele variabile: valoarea tensiunii arteriale, indicele de masă corporală (IMC), istoric familial de deces prematur prin boala cardiovasculară: mai devreme de 55 ani la bărbaţi, mai devreme de 65 ani la femei, şi/sau boli familiale ale metabolismului lipidic.

În cazul pacienţilor care au următorii factori de risc: tensiune arterială mai mare de 140/90, IMC mai mare de 30, istoric familial de deces prematur prin boală cardiovasculară şi/ sau boli familiale ale metabolismului lipidic, medicul va evalua riscul cardiovascular şi funcţie de valorile glicemiei.

Dacă aveţi maximum 39 de ani şi aveţi tensiune arterială mai mare de 140/90, IMC mai mare de 30, istoric familial de deces prematur prin boală cardiovasculară şi/ sau boli familiale ale metabolismului lipidic, medicul vă va evalua riscul cardiovascular şi în funcţie de valorile colesterolului total.

Regula se aplică şi pentru bărbaţii care au peste 40 de ani şi femeile care au peste 50 de ani sau se află în postmenopauză. Şi pentru ei medicul va evalua riscul cardiovascular şi în funcţie de valorile colesterolului total.

Pentru pacienţii cu tensiune arterială mai mare de 140/90, medicul va evalua şi valorile creatininei serice.

Sunt exceptate de la evaluarea riscului cardiovascular persoanele cu următoarele afecțini: boala cardiovasculară deja cunoscută, diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie, boala cronică renală sau nivele deja cunoscute foarte înalte ale factorilor individuali de risc (HTA, displipidemie). Aceste persoane au deja un risc crescut de boală cardiovasculară şi necesită managementul integrat al tuturor factorilor de risc în cadrul consultaţiilor de monitorizare activă adresate bolilor cronice prioritare.

În funcţie de rezultatele acestei evaluări, pacienţii vor primi recomandări punctuale despre schimbarea stilului de viaţă şi vor fi reevaluaţi de medic anual – cei cu risc crescut de îmbolnăvire, ori o dată la trei ani – pacienţii cu risc mic de îmbolnăvire. Pacienţii cu risc foarte mare de îmbolnăvire intră în sistemul de management intensiv al riscului cardiovascular înalt.

Cum evaluează medicul riscul de îmbolnăvire de cancere al pacientului adult

Riscograma pentru cancere va cuprinde informaţii despre antecedentele personale de cancere şi antecedentele pentru cancere ale rudelor de gradul I prin filiaţie directă, precum şi informaţii despre expunerea profesională sau prin stil de viaţă a pacientului – la azbest, anilină, etc.

Pacienţii cu risc de îmbolnăvire cu o boală neoplazică – cancer mamar, colorectal, ovarian – vor fi trimişi la consult de specialitate.

Citeşte şi: Lista schimbărilor la medicul de familie care intră în vigoare în luna iunie

Ce conţine riscograma pentru sănătatea mintală a pacientului adult

Riscograma va cuprinde răspunsuri la întrebări referitoare la antecedentele personale de adicție şi antecedentele de adicţie ale rudelor de gradul I prin filiaţie directă.

În această riscogramă medicul va consemna răspunsurile la chestionarele standardizate pentru depistarea consumului problematic de alcool şi a depresiei.

De asemenea, medicul va consilia pacienţii să renunţe la consumul excesiv de alcool şi va trimite pacienţii cu risc crescut de boală la medicul specialist.

Iată întrebările din chestionarul pentru depistarea consumului problematic de alcool, la care veţi răspunde:

1. Cât de des consumaţi o băutură care conţine alcool?

a. niciodată – 0 puncte
b. lunar sau mai rar – 1 punct
c. 2 – 4 ori pe lună – 2 puncte
d. 2-3 ori pe săptămână – 3 puncte
e. 4 sau mai multe ori pe săptămână – 4 puncte

2. Câte băuturi standard consumaţi într-o zi obişnuită, atunci când beţi?

O băutură standard conţine 12 grame de alcool pur şi este echivalentă cu o doză de bere de 330 ml sau cu un pahar de vin de 125 ml sau cu un pahar de tărie de 40 ml.

a. una sau două – 0 puncte
b. trei sau patru – 1 punct
c. cinci sau şase – 2 puncte
d. şapte sau nouă – 3 puncte
e. zece sau mai mult – 4 puncte

3. Cat de des beţi şase sau mai multe băuturi alcoolice standard la o singură ocazie?

a. niciodată – 0 puncte
b. lunar sau mai rar – 1 punct
c. lunar – 2 puncte
d. săptămânal – 3 puncte
e. zilnic sau aproape zilnic – 4 puncte

Un scor mai mare de patru la bărbaţi şi de trei la femei, obţinut prin cumularea punctajului la minimum două întrebări, indică un consum problematic de alcool!

Medicul de familie va face screening-ul depresiei la pacienţii adulţi

Medicul va identifica persoanele cu risc înalt de depresie cu ajutorul chestionarului standardizat pentru screening-ul depresiei, care conţine două întrebări:

1. V-aţi pierdut interesul sau plăcerea pentru activităţile obişnuite în ultima lună ?
2. V-aţi simţit trist, demoralizat sau neajutorat în ultima lună?

Răspunsul afirmativ la ambele întrebări indică un risc înalt de depresie şi impune trimiterea pacientului la consult psihiatric de specialitate.

Ce conţine riscograma pentru sănătatea reproducerii pacienţilor adulţi

În riscogramă medicul va consemna informaţii despre statusul privind situaţia de cuplu a pacientului: dacă are partener stabil, partener nou sau relaţii multiple.

În riscograma femeilor adulte medicul va consemna statusul privind intenţia de sarcină şi utilizarea unei metode de contracepţie.

Medicul de familie le va explica femeilor cum pot evita sarcinile nedorite, cum să le planifice pe cele dorite, cărora le va recomanda aport de acid folic. Şi femeile, şi bărbaţii vor fi consiliaţi de către medic să aibă comportament sexual responsabil (sex protejat).

Cât de des veţi primi servicii preventive 

Fiecare pacient aparent sănătos, cu vârsta cuprinsă între 18 ani şi 39 de ani, va primi două consultaţii de prevenţie, o dată la trei ani, prin care medicul îi va evalua riscul de îmbolnăvire.

Persoanele asimptomatice cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 ani, depistate cu risc înalt de îmbolnăvire, vor primi anual consultaţii preventive de reevaluare a riscului de îmbolnăvire.

Toate persoanele asimptomatice care au peste 40 ani vor primi anual servicii preventive, prin care medicul de familie evaluează expunerea lor la factorii de risc.

Citeşte mâine în Economica.net despre serviciile preventive pe care medicul de familie le va acorda copiilor.