‘Nu există libertăţi sau a drepturi astăzi în Crimeea, cei care-şi apără credinţa şi îşi exprimă dorinţa de a redeveni o parte a Ucrainei sunt reprimaţi’, a adăugat el într-o conferinţă de presă la sediul ONU din New York.
El a estimat între 10.000 şi 15.000 numărul de tătari care au fugit deja din peninsulă după anexare. Această comunitate musulmană de limbă turcică numără aproximativ 280.000 de persoane sau 12% din populaţia Crimeii, iar marea majoritate au boicotat referendumul care a condus la realipirea peninsulei la Rusia la 18 martie 2014.
Potrivit lui Gemilev, fost preşedinte al Majlis (adunare) a tătarilor din Crimeea, ‘Crimeea care era o zonă turistică se transformă într-o bază militară’ şi este foarte probabil ca aici să fie amplasate în viitor arme nucleare. El s-a referit mai ales la transferuri spre Crimeea de rachete ruseşti de tip Iskander.
Crimeea a fost anexată în martie după trei săptămâni de ocupaţie de către forţele ruse şi în în urma unui referendum care nu a fost recunoscut de Kiev şi comunitatea internaţională.
Anexarea Crimeii a fost urmată de un conflict armat în estul Ucrainei între separatiştii proruşi şi armata ucraineană ce a făcut peste 6.000 de morţi în unsprezece luni.
Gemilev a fost invitat de Lituania, un membru al Consiliului de Securitate al ONU, să participe joi la o reuniune informală cu uşile închise asupra situaţiei drepturilor omului în Crimeea. Lituania l-a invitat de asemenea pe Andrei Zubarev, coordonator al unei misiuni de anchetă privind drepturile omului în Crimeea.
Această reuniune a fost boicotată de Rusia, care consideră că Crimeea este o parte integrantă a teritoriului ei şi nu este un subiect de discuţie legitim pentru Consiliu.
Aceste reuniuni informale nu apar pe ordinea de zi a Consiliului şi fiecare stat membru poate decide să participe sau nu.
În afară de Rusia, alţi doi membri ai Consiliului (China şi Venezuela) nu au trimis un reprezentant la această reuniune.