Legislativul local din Crimeea, dominat de pro-ruşi, i-a cerut joi preşedintelui Vladimir Putin realipirea Crimeii la Rusia şi organizarea unui referendum la 16 martie cu privire la peninsulă pentru validare, a indicat pentru AFP un oficial local.
Astfel, Consiliul Suprem din Crimeea (adunarea parlamentară) a decis să adreseze preşedintelui rus Vladimir Putin şi Adunării Federale a Rusiei – Consiliul Federaţiei (camera superioară) şi Duma de Stat (camera inferioară) – un apel privind intrarea Crimeii în componenţa Federaţiei Ruse, se spune în decizia parlamentului.
Parlamentul Crimeii cere preşedintele rus şi Adunării Federale a Rusiei să înceapă procedura privind aderarea Crimeii la Federaţia Rusă, ca subiect al Federaţiei, mai menţionează decizia.
Decizia intră în vigoare din momentul adoptării sale de către parlament, notează RIA Novosti.
Alegătorii vor avea posibilitatea de a alege între alipirea la Federaţia Rusă sau mai multă autonomie, a spus deputatul Grigori Ioffe.
Adunarea parlamentară a acestei republici autonome stabilise anterior organizarea referendumului la 30 martie, care prevedea iniţial pur şi simplu sporirea autonomiei.
Crimeea a cerut Moscovei examinarea alipirii sale Rusiei, a declarat anterior un oficial local, citat de AFP. Preşedintele rus Vladimir Putin a fost informat de această solicitare privind reataşarea Crimeii la Federaţia Rusă, a anunţat Kremlinul.
‘Această informaţie (cu privire la cererea parlamentului local din Crimeea) tocmai ne-a sosit. Preşedintele a fost informat’, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin, citat de ITAR-TASS. Crimeea a aparţinut în epoca URSS mai întâi Rusiei şi apoi a trecut în 1954 la Ucraina, la iniţiativa secretarului general de atunci al PCUS, Nikita Hruşciov. După prăbuşirea URSS, în 1991, peninsula a rămas în componenţa Ucrainei independente.
Kievul: Militarii ruşi blochează zece obiective la frontiera ucraineană din Crimeea
Zece obiective al Serviciului ucrainean de frontieră în Crimeea – republică autonomă din sudul Ucrainei – sunt blocate la ora actuală de militari ruşi, informează joi agenţia de presă Interfax-Ukraina.
‘Informăm oficial că, potrivit situaţiei de la 6 martie 2014, zece obiective ale Serviciului frontierei de stat sunt blocate de militari ruşi’, conform unui comunicat al serviciul de presă al instituţiei ucrainene privind frontierele.
Printre siturile blocate menţionate de Interfax-Ukraina figurează clădirea administrativă a Direcţiei regionale Azov-Marea Neagră, controlată de 50 de persoane înarmate şi extremişti locali, Detaşamentul de grăniceri din Simferopol (capitala republicii autonome), Departamentul de frontieră Kerci, paza de coastă din Kerci şi Sevastopol, unde se află permanent până la 50 de persoane înarmate în uniforme de camuflaj, fără însemne.
Aproximativ 100 de militari ruşi blochează în continuare trecerea cu bacul în Crimeea. Sub supraveghere permanentă se află serviciul de grăniceri din Simferopol şi aeroportul din această localitate.
În noaptea de miercuri spre joi au fost atacate Departamentul frontierei de stat ‘Evpatoria’ şi punctul mobil de graniţă ‘Massandra’, conform agenţiei de presă menţionate.
Nave de război ale marinei ruse blochează strâmtoarea Kerci şi golful Sevastopol.
Potrivit comunicatului Serviciului ucrainean de frontieră, grănicerii ucraineni îşi exprimă surprinderea în legătură cu declaraţiile făcute de înalţi oficiali ruşi, care susţin că militarii din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră se află în locurile lor de dislocare permanentă şi că persoanele în uniforme militare (fără însemne) din Crimeea nu au nicio legătură cu armata Rusiei. Mai mult, unii responsabili de la Moscova au evocat o ‘provocare’ , în legătură cu fotografiile cu tehnică militară cu numere de înmatriculare ruseşti pe teritoriul Crimeii, care au apărut în ultimele zile în presa occidentală şi chiar în cea rusă.
În ultimele 24 de ore, grănicerii ucraineni nu au permis intrarea în ţară unui număr de 540 de turişti, suspectaţi de atitudini radicale, unii dintre ei având asupra lor arme albe, conform Serviciului frontierei de stat al Ucrainei.
În prezent, la frontiera ucraineano-rusă continuă desfăşurarea operaţiunii ‘Graniţa’, pentru a preveni intrarea în Ucraina din Rusia a unor grupuri şi indivizi care ar putea participa la activităţi extremiste pe teritoriul Ucrainei sau ar putea fi implicaţi în transportul de arme, muniţii şi explozibili. Ucraina şi-a sporit măsurile de control la graniţa cu Rusia de mai bine de o săptămâna, când aşa-numite formaţiuni de autopărare locale au ocupat clădirile parlamentului şi executiviului din Simferopol, capitala regiunii.