‘Locuitori din Crimeea! În urma preluării în mod ilegal a puterii în Ucraina de către naţionalişti radicali sprijiniţi de bande înarmate, pacea şi liniştea au dispărut în Crimeea. Victimele omeneşti, confruntările (din 26 februarie) din faţa sediului parlamentului sunt o consecinţă a extremismului politic şi a violenţei care au cuprins Ucraina’, indică legislativul republicii autonome Crimeea într-o declaraţie.
‘Conform principiilor fundamentale ale democraţiei, Comitetul general al parlamentului din Crimeea consideră că (…) numai organizarea unui referendum privind statutul republicii şi extinderea puterilor sale va permite locuitorilor săi să decidă viitorul autonomiei fără nicio presiune din exterior’, se mai arată în declaraţie.
Potrivit şefului Radei Supreme locale, Vladimir Konstantinov, referendumul ar putea avea loc la sfârşitul lunii mai, o decizie urmând să fie luată.
Confruntări au izbucnit, miercuri, în faţa parlamentului din Simferopol, capitala republicii, între manifestanţi ostili noilor autorităţi de la Kiev şi tătarii din regiune care se tem de alipirea peninsulei la Rusia. Zeci de persoane înarmate (forţe de autoapărare proruse), cerând un referendum asupra statutului regiunii, au luat cu asalt sediile guvernului şi parlamentului, pe care au arborat drapelul Rusiei. Potrivit Ministerului local al Sănătăţii, confruntările s-au soldat cu doi morţi şi peste 30 de răniţi.
ITAR-TASS informează că noul ministru ucrainean al apărării, Igor Teniuh, a declarat că intenţionează să se deplaseze în următoarele zile în Crimeea, după ce va avea mai întâi o întâlnire cu şefii Statului Major pentru a discuta situaţia din peninsulă.
Regiune cu populaţie majoritar rusofonă, Crimeea a aparţinut mai întâi Rusiei în cadrul URSS, fiind ataşată în 1954 Ucrainei, care făcea parte şi ea din Uniunea Sovietică, la iniţiativa secretarului general de atunci al PCUS, Nikita Hruşciov, de origine ucrainean. După căderea URSS, Crimeea a rămas în componenţa Ucrainei, dar a primit statutul de republică autonomă.