‘Rezultatul cel mai probabil al aplicării unei asemenea legi va fi o scădere a volumului de intermediere, care şi aşa este destul de redusă în România, mă refer la creditele neguvernamentale în raport cu PIB-ul, şi o potenţială diferenţiere a costurilor creditului pentru diverse tipuri de beneficiari. În afară de asta, dacă este nevoie şi este nevoie de o anumită protecţie pentru cele mai defavorizate categorii ale debitorilor şi utilizatorilor de servicii financiare, ea se poate face printr-un efort, în special al comunităţii bancare şi financiare, de educare a publicului, inclusiv prin canale mass media şi, de asemenea, printr-un efort de eventuală aplicare a unor refinanţări sau diversificarea de instrumente financiare de către băncile însele în raport cu debitorii pentru că avem un mare avantaj: în raport cu situaţia pe care o aveam în 2013-2014 în materie de credite neperformante, în raport cu totalul, ele s-au corectat foarte mult. O bună parte din aceste credite au scăzut. Este o lecţie pe care băncile o au vie în minte în momentul în care vor proceda la acordarea de credite’, a spus Cristian Popa.
Acesta a afirmat că în momentul de faţă nu suntem în situaţia de a avea un exces de creditare, dacă ne uităm la creditul neguvernamental. De asemenea, Popa susţine că este nevoie de o creştere a creditului investiţional pentru firme.
‘Nu neg nevoia de existenţa unei protecţii sociale, numai că ea nu se face în cele mai bune condiţii şi fără distorsiuni prin acest tip de legiferare. Se face printr-o varietate de eforturi din care cele mai multe aparţin şi trebuie să fie însuşite ca atare şi dezvoltate de către sectorul privat şi de către creditori în relaţie cu debitorul însuşi’, a mai spus Cristian Popa.