Criza a speriat România. Populația își desființează economiile în lei de frica inflației: Răscumpărările de asigurări explodează la un nivel fără precedent, depozitele se mută pe euro

28 09. 2022
euro bani moneda 56789

Valoarea plăților făcute de societățile de asigurări de viață pentru răscumpări sau contracte ajunse la maturitate a atins aproape 666 de milioane de lei în primele șase luni din 2022, cel mai mare nivel cel puțin din 2013, de când sunt disponibile rapoartele agregate care cuprind acest indicator.

În ultimii aproximativ cinci ani a existat o constanță în ceea ce privește răscumpărările și plățile pentru contracte ajunse la maturitate, care se situau unde în jurul valorii de 400 de milioane de lei. Cei 666 de milioane de lei plătiți în prima jumătate a acestui an marchează o creștere cu 72% față de perioada similară a anului trecut și constituie, cel mai probabil, un record istoric.

AICI ultimul raport semestrial privind evoluția pieței asigurărilor, conținând și datele privind asigurările de viață

Motivul acestei creșteri ține de cele două crize consecutive care au lovit piețele financiare și, în general, economiile lumii. Este vorba despre criza COVID-19 și, mai ales, de izbucnirea războiului din Ucraina, care a generat aproape imediat creșterea inflației și a dobânzilor și, implicit, scăderea randamentelor reale pentru economii.

Primii afectați au fost românii cu depozite în lei (acesta fiind și instrumentul preferat pentru economisire, la noi în țară), care s-au văzut în situația de a își ține economiile la dobânzi de 2-3% în fața unei inflații de peste 13%, adică să piardă real 10 procente pe an. Astăzi, situația este diferită, în sensul că dobânzile pentru depozite au urcat spre 8%, însă având în vedere că și inflația merge spre 15% (14% va fi maximul, conform estimărilor oficiale), pierderile reale sunt încă importante.

Despre primele semne ale „exodului” de pe leu pe euro, în contextul inflaționist generat de războiul din Ucraina, Economica a scris încă de acum câteva luni

Fenomenul a continuat lună de lună, cu scăderi ale depozitelor la termen în lei și creșteri substanțiale ale celor în euro. Abia în luna august, când leul a avut un reviriment mai important în raport cu euro, soldul depozitelor în lei a stagnat față de luna precedentă și a marcat o creștere ușoară (0,4%) față de luna similară a anului trecut, conform ultimelor date ale Băncii Naționale a României.

Oamenii își închid contractele înainte de termen, din nevoia de bani sau de teama pierderilor din plasamente

Fenomenul de retragere a economiilor este valabil și în cazul asigurărilor de viață care au o componentă de asigurare (dacă deținătorul decedează moștenitorii săi vor încasa o anumită sumă), dar și una de economisire (parte din prima medie este plasată de asigurător, care îi permite clientului să răscumpere contractul după anumite perioade). Așa cum arătam și la începutul textului, aceste răscumpărări au crescut substanțial, cu 72% față de prima parte din 2021, iar explicația ține tot de criză.

O parte din clienți au avut nevoie pur și simplu de banii acumulați, în contextul dificultăților generate de creșterea prețurilor, în timp ce alții, constatând că randamentele scoase de asigurători au trecut pe minus, au renunțta la contracte de teamă să nu piardă și mai mult. Nu există date statistice agregate privind performanțele investiționale ale asigurătorilor de viață, însă ne putem face o idee asupra felului în care au mers randamentele prin comparație cu rezultate administratorilor de pensii facultative.

Ca și în cazul pensiilor facultative, majoritatea banilor din asigurările de viață (peste 65% chiar) merg spre titlurile de stat, iar restul mai ales în acțiuni și depozite bancare. În cazul fondurilor facultative de pensii, acest „cocktail” a generat o scădere de până la trei a ratelor de rentabilitate anualizate. Acest indicator este calculat ca medie anuală a randamentelor, pe o perioadă de cinci ani anteriori perioadei de raportare. Dacă ne referim doar la cele șase luni care au trecut de la începutul anului până la finalul primul semestru, vom vedea randamente negative, scăderile ajungând până la 6%. Acestea sunt doar scăderile efective, pentru că dacă ne raportăm la puterea de cumpărarea, deci punem la socoteală și inflația, valoarea conturilor a scăzut cu până la 20%. Aceasta fiind situația în cazul fondurilor private de pensii, este de așteptat ca și în cazul firmelor de asigurare evoluțiile să fie asemănătoare. De menționat, totuși, că istoricul randamentelor arată că, în general, aceste scăderi rapide și semnificative sunt recuperate cu o viteză semnificativă, deci portofoliile se refac. Desigur, că argumentul datelor istorice nu oferă și o certitudine în acest sens.