Bulgaria se confruntă din nou cu perspectiva unor îndelungate negocieri de coaliţii sau a convocării unui nou scrutin, ceea ce nu ar face decât să prelungească instabilitatea politică generată de lipsa de încredere dintre GERB, al fostului premier Boiko Borisov, şi partidul reformist prooccidental PP („Continuăm Schimbarea”), ajuns pe locul doi duminică, scrie Agerpres.
Alegerile legislative precedente, organizate în noiembrie, au fost câştigate tot de GERB, dar partidele nu au reuşit să convină asupra bugetului de stat pe 2023, iar guvernul interimar în exerciţiu a fost nevoit să mai amâne obiectivul adoptării de către Bulgaria a monedei unice europene din ianuarie 2024, aminteşte Reuters.
Miercuri, Boiko Borisov a declarat că va purta convorbiri cu toate partidele dacă va fi primul pe care îl desemnează şeful statului, Rumen Radev, pentru formarea unui nou guvern.
Rezultatele alegerilor de duminică după numărarea voturilor din toate circumscripţiile arată că partidul său a întrunit 26,5%, iar PP – care a exclus o coaliţie cu GERB – şi aliatul său Bulgaria democrată (DB) au obţinut 24,5%.
„Bulgarii au spus că au nevoie de GERB, dar şi de PP şi DB. Sentimentele noastre personale nu contează”, a subliniat Borisov într-o conferinţă de presă.
„Singurul lucru pe care ar trebui să-l producă acest parlament este un guvern normal. Indiferent care ar fi costurile pentru partide. Altfel, noi alegeri ar duce la acelaşi lucru”, a notat politicianul bulgar.
Partidul naţionalist Renaşterea, care simpatizează cu preşedintele rus Vladimir Putin în războiul din Ucraina şi se opune adoptării euro de către Bulgaria, s-a plasat pe locul al treilea, cu 14,2% din voturi.
Atât Borisov, cât şi Kiril Petkov, liderul PP, care are 42 de ani şi este absolvent de Harvard, vor ca Bulgaria – membră a NATO, dar având apropiate legături istorice şi culturale cu Rusia – să-şi menţină poziţia pro-Ucraina în acest război.
Pe de altă parte, PP acuză GERB pentru corupţia masivă din Bulgaria – cel mai sărac stat al UE – din perioada de circa 10 ani cât s-a aflat la guvernare, până în aprilie 2021, acuzaţii respinse de Borisov.