Un minus de un miliard de euro s-ar înregistra în veniturile bugetare de după primul trimestru, față de program, au spus surse guvernamentale pentru ECONOMICA.NET.
Guvernul a insistat zilele acestea că rambursările de TVA au fost date cu viteză firmelor pentru a le ușura lichiditatea în martie, când multe și-au restrâns activitatea sau chiar au închis-o. ANAF a ie;it public recent s[ spună că s-a rambursat TVA de 4 miliarde de lei numai în martie.
Însă, multe dintre firme au preferat să nu plătească impozite și taxe în această perioadă pentru a-și conserva lichiditățile afectate de reducerea vânzărilor, lucru cunoscut la nivelul ANAF, dar neconfirmat încă public. Reducerea activității în economie este evidentă, dar a mai fost și dublată de bâlbâieli administrative.
Cum s-au bâlbâit Finanțele în plină criză
Pe 16 martie, ANAF a emis un comunicat în care scria că termenul pentru depunerea declaraţiilor fiscale se va amâna din 25 martie în 25 aprilie 2030. Pentru ca guvernul să revină a doua zi cu respectarea termenului de 25 martie.
În 21 martie, Ministerul Finanțelor a decis să renunțe la propunerea de amânarea a depunerii pentru 25 aprilie. Subliniind că declarațiile fiscale trebuie depuse până la 25 martie.
Prelungirea stării de urgență prelungește agonia firmelor
Săptămâna aceasta șeful statului a decis prelungirea cu o lună a stării de urgență, ceea ce înseamnă prelungirea stării de inactivitate sau de activitate redusă a celor mai multe firme din România. Pe cale de consecință, activitatea economiei va rămâne redusă, cu corespondent clar în taxele și impozitele plătite la buget. Deci minusul în veniturile statului se va accentua.
Pensii mărite, doar dacă permite bugetul
Florin Cîţu a spus ieri că la începutul anului au fost alocaţi bani în buget pentru majorarea pensiilor cu 40% din septembrie, această creștere fiind cuprinsă în legea pensiilor. Dar a subliniat că totul depinde de execuţia bugetară.
„Trebuie să ne uităm atent la execuţia bugetară şi vedem ce concluzie tragem după aceea. Vă spun că(…) în martie deja vedem impactul crizei, venituri mai mici, cheltuieli deja crescute, iar la rectificarea bugetară vă spun că avem o creştere semnificativă a cheltuielilor. Vom aloca în plus un miliard de lei doar pentru concedii medicale, iar o sumă semnificativă pentru şomaj tehnic, de peste şapte miliarde lei, şomaj tehnic şi alte cheltuieli pentru ajutor social. Asta înseamnă că ne cresc cheltuielile foarte mult, în timp ce pentru tot anul veniturile bugetare scad semnificativ. Deficitul bugetar creşte în acest moment pentru tot anul. Va trebui să luăm câteva decizii importante în ceea ce priveşte cheltuielile pentru tot anul”, a precizat ministrul Finanţelor.
Apariția săgeților. De la „exclus creșterea pensiilor!” la „le creștem mai puțin
Primul care s-a exprimat răspicat împotriva măsurii de creștere a pensiilor într-un an dominat de o criză este șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Consiliul are rol consultativ pe lângă guvernul României în privința măsurilor bugetare și de fiscalitate.
“Trebuie să recântărim toate cheltuielile, să amânăm din ele, inclusiv cheltuieli militare. În opinia mea, cheltuiala pentru sănătate echivalează cu cheltuiala pentru arsenal militar. Războiul este de altă natură, dar tot război este. Să amânăm din unele investiţii care nu sunt urgente. Trebuie să ne gândim şi la acele cheltuieli rigide, sub nicio formă creşterea pensiilor cu 40%”, a spus Daniel Dăianu.
Surse politice au spus azi G4 media că se ia în calcul ca pensiile să fie totuși crescute, dar cu un procent mai mic.