În urmă cu două săptămâni, UBS a acceptat să preia rivala Credit Suisse pentru trei miliarde de franci elveţieni (3,3 miliarde de dolari), în cadrul unei tranzacţii puse la punct de Guvernul elveţian, Banca Naţională şi Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare în ideea de a evita o prăbuşire a sistemului financiar elveţian. Pentru a facilita această preluare, statul elveţian a trebuit să ofere un sprijin şi garanţii guvernamentale în valoare de peste 200 de miliarde de franci, scrie Agerpres.
Căsătoria forţată a Credit Suisse cu UBS a provocat numeroase critici în Elveţia, partidele politice au cerut organizarea unei sesiuni speciale a Parlamentului în cursul acestei luni la care ar urma să fie supusă votului înfiinţarea unei comisii speciale de anchetă. De asemenea, sondajele de opinie arată că peste trei sferturi dintre elveţieni se opun acestei tranzacţii care va da naştere unui gigant financiar cu active de aproximativ 1.600 de miliarde de dolari şi peste 120.000 de angajaţi la nivel mondial.
Pentru 2022, UBS a raportat un profit net de 7,6 miliarde de dolari şi intrări solide pentru operaţiunile de administrare de averi, principala divizie a băncii elveţiene. Acum, echipa managerială de la UBS va trebui să facă faţă unei sarcini uriaşe de a integra Credit Suisse, o operaţiune de al cărei succes depinde viitorul sectorul financiar elveţian, fără a-şi submina atuurile.
Adunarea Generală Anuală a acţionarilor de la UBS vine la o zi după ultima AGA a acţionarilor de la Credit Suisse, reuniune la care preşedintele Credit Suisse, Axel Lehmann, şi-a făcut mea culpa în faţa acţionarilor pentru că banca elveţiană nu a putut fi redresată.
Fuziunea UBS/Credit Suisse se va realiza fără aprobarea acţionarilor, autorităţile eliminând obligaţia de a-i consulta pe acţionari în numele interesului superior al stabilităţii pieţei financiare.