Criza despre care nu vorbeşte nimeni: 2.400 de bătrâni nu se pot interna în cămine pentru că nu sunt locuri libere

Sub 15.000 de bătrâni erau internaţi la 1 ianuarie 2017 în căminele publice şi private din ţara noastră. Încă 2.400 de vârstnici aşteptau la începutul anului 2017 să se elibereze un loc într-un cămin de profil din ţară, arată datele Ministerului Muncii, comunicate exclusiv pentru ECONOMICA.NET. Cei mai mulţi bătrâni, adică aproape 1.400 de oameni, se aflau pe listele de aşteptare ale căminelor private din ţară, ne-au spus oficialii Ministerului Muncii, cu toate că internarea în aceste unităţi costă peste 1.500 de lei pe lună.

Peste 1.000 bătrâni aşteptau să se interneze într-un cămin public (fie subordonat consiliilor judeţene, fie consiliilor locale din ţară) la începutul anului 2017, arată datele pe care ni le-a comunicat Ministerul de resort.

Unde e mai acută criza locurilor în cămine pentru bătrâni? Judeţele cu cele mai lungi liste de aşteptare ale căminelor de bătrâni private:

De exemplu, 240 de oameni se află pe listele de aşteptare pentru internare într-un cămin privat din judeţul Timiş. De ce? Căminele de stat nu mai fac faţă internărilor.

• În Timiş funcţionează doar patru cămine publice pentru bătrâni, care au 262 de locuri disponibile, majoritatea ocupate.

196 de bătrâni aşteaptă să se elibereze un loc într-un cămin privat din Mureş.

• În acest judeţ există trei cămine publice, în subordinea consiliului local, care au 50 de oameni pe listele de aşteptare, dar şi un cămin public în subordinea consiliului judeţean, care are trei oameni pe lista de aşteptare.

La Sibiu, 185 de oameni se află pe listele de aşteptare pentru internare într-un cămin privat din judeţul lor.

• În Sibiu există un singur cămin public, aflat în subordinea consiliului local, care are o capacitate de 97 de locuri şi trei bătrâni pe listele de aşteptare.

La Bacău, 117 oameni aşteaptă să se elibereze un loc într-un cămin pentru bătrâni privat.

• Cinci cămine publice există în Bacău, cu 25 de oameni pe listele de aşteptare.

Judeţele în care avem cele mai lungi liste de aşteptare ale căminelor publice

Vasluiul şi Bucureştiul conduc topul clasamentului judeţelor în care avem cele mai lungi liste de aşteptare pentru un loc într-un cămin public de bătrâni. 177 de oameni aşteaptă să se interneze într-un cămin public din Vaslui şi 132 – într-un cămin de stat din Capitală, potrivit datelor comunicate de Ministerul Muncii pentru Economica.

• 84 de oameni aşteaptă să se elibereze un loc într-un cămin public din judeţul Buzău.
• 78 de bătrâni se află pe listele de aşteptare ale căminelor publice din Constanţa.
• 57 de persoane din Covasna – pe listele de aşteptare ale căminelor de bătrâni din judeţ.

În două judeţe nu avem cămine publice pentru bătrâni

E vorba despre Prahova şi Gorj în care nu funcţionează niciun cămin public pentru vârstnici, ne-au spus oficialii Ministerului Muncii.
În Gorj funcţionează trei cămine private în care sunt internaţi, în medie, 54 de bătrâni pe lună. Aici nu sunt înregistrate cereri în aşteptare, ne-a spus Ministerul Muncii.
În Prahova funcţionează patru cămine private în care sunt internaţi, în medie, 149 de bătrâni lunar, şi şase oameni aşteaptă să se elibereze un loc în astfel de unităţi.

Cifrele care ar trebui să îngrijoreze autorităţile:

14.950 de bătrâni erau internaţi la 1 ianuarie 2017 în căminele publice şi private din ţara noastră. Dintre aceştia, sub 6.500 de oameni erau internaţi în cămine publice, ne-au spus reprezentanţii Ministerului Muncii. Majoritatea vârstnicilor sunt internaţi în cămine private, în ciuda costurilor mari pe care le implică internarea în astfel de unităţi: de la 1.500 de lei pe lună.

La 1 ianuarie 2017 aveam 123 cămine publice, cu un grad de ocupare de 85%, şi 246 de cămine private, cu un grad de ocupare de sub 84%, au spus pentru Economica oficialii Ministerului Muncii.

În jur de 2.400 de bătrâni se aflau la începutul acestui an pe listele de aşteptare ale căminelor publice şi private din ţară.

94 de cămine sunt nelicenţiate, iar 31 de cămine sunt în proces de evaluare pentru obţinerea licenţei de funcţionare.

Economica a întrebat Ministerul Muncii la ce riscuri se expun bătrâni care se internează în cămine nelicenţiate. Iată ce ne-a răspuns:

„Având în vedere că scopul acreditării furnizorilor și serviciilor sociale este asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, inclusiv prin verificarea existenței autorizațiilor administrative prealabile în domeniul sănătăţii publice, securității la incendiu, dar în special în ceea ce priveşte respectarea unor criterii minime privind activitățile desfășurate, personalul specializat, prevenirea abuzurilor și neglijenței, tratarea infecţiilor, prevenirea agravării stării de sănătate şi a exacerbării stării de dependență, respectarea demnității personale etc., riscurile la care se expun persoanele care se internează în centre neacreditate sunt majore”, ne-au explicat oficialii Ministerului Muncii.

Iată punctual riscurile la care se expun bătrâni internaţi în cămine nelicenţiate, în opinia Ministerului de resort:

• riscul de neglijare şi abuz, inclusiv de încălcare gravă a drepturilor sau de punere în pericol a siguranţei personale.
• de a nu li se acorda bătrânilor serviciile sociale adecvate nevoilor lor, pe baza unor planuri de îngrijire şi asistenţă care să fie elaborate în urma unei evaluări complexe şi revizuite permanent;
• de a nu fi implementate adecvat măsurile de recuperare/reabilitare funcţională (psihică şi/sau fizică), de integrare/reintegrare socială, cuprinse într-un plan individualizat de servicii;
• de a nu beneficia de sprijin profesionist pentru identificarea unor soluţii alternative de îngrijire la domiciliu sau în comunitate;

Cât plătesc bătrânii sau aparţinătorii lor pentru internare într-un cămin public

Persoanele vârstnice care au venituri şi sunt îngrijite în cămine publice datorează o contribuţie lunară de întreţinere, în cuantum de maximum 60% din valoarea veniturilor personale lunare, adică cel mai des din pensie. Această contribuţie lunară de întreţinere nu va depăşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cămin.

Contribuţia lunară de întreţinere se stabileşte de către furnizorul de servicii sociale, adică de cei care conduc căminul public, pentru fiecare bătrân în parte, după încheierea unei evaluări complexe care presupune identificarea detaliată a nevoilor bătrânului şi elaborarea unui program de suport strict individualizat, evaluarea nivelului de afectare a autonomiei funcţionale cu privire la abilităţile de realizare a activităţilor uzuale ale vieţii zilnice, dar şi evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a realiza obligaţiile de întreţinere care îi revin, conform legii, ne-au spus oficialii Ministerului Muncii.

De exemplu, în 2016, 24% din cheltuielile de funcţionare ale căminelor publice au fost acoperite din contribuţiile bătrânilor (inclusiv ale susţinătorilor legali), în vreme ce 74% din cheltuielile de funţionare ale căminelor private au fost asigurate din contribuţiile bătrânilor, au conchis oficialii Ministerului Muncii.

2,1 milioane de români aveau peste 75 de ani în anul 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost la sfârşitul lunii august 2017 de 1.070 lei, arată datele oficiale ale Casei Naţionale de Pensii.