Criza din Ucraina apropie Finlanda şi Suedia de aderarea la NATO

Celelalte trei ţări scandinave, Danemarca, Norvegia şi Islanda, sunt membri fondatori ai NATO, în timp ce Finlanda şi Suedia au ales până în prezent politica neafilierii la blocurile militare.

‘Este oarecum paradoxal că acţiunile Rusiei au adus Finlanda şi Suedia mai aproape ca oricând de aderarea la NATO. Nu cred că aceasta era intenţia Rusiei’, a declarat ministrul Haglund la o conferinţă a formaţiunii pe care o conduce, Partidul Popular Suedez din Finlanda (RKP). El a subliniat în acest context că Finlanda trebuie să se angajeze într-o dezbatere serioasă despre securitate şi apărare, iar partidul pe care-l conduce ar trebui să-şi formuleze o poziţie oficială cu privire la aceste probleme până cel târziu la conferinţa de anul viitor.

O posibilă admitere a celor două ţări scandinave în NATO ar avea implicaţii considerabile pentru Rusia, mai ales dacă analizăm cazul Finlandei, ce are cu aceasta o frontieră de 1.200 de kilometri. În cazul unei consolidări a cooperării Alianţei cu Ucraina şi Georgia, atunci NATO ar avea sub control întreaga vecinătate vestică a Rusiei, de la Oceanul Arctic, până în Marea Neagră şi Caucaz. De altfel, Finlanda, Suedia, Ucraina şi Georgia sunt singurele state din afara NATO care au participat la programul de aplicaţii Response Force, desfăşurat de Alianţă în anul 2006 în insulele Capului Verde, din vestul Africii, constată agenţia rusă de presă.

Finlanda a semnat luna trecută un memorandum de înţelegere cu NATO, ce permite navelor şi avioanelor Alianţei să staţioneze pe teritoriul său şi prevede posibilitatea ca armata finlandeză să primească asistenţă dacă solicită acest lucru. În opinia agenţiei RIA Novosti, acest acord înseamnă practic că Finlanda va fi sub protecţia Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, ce prevede apărarea colectivă a membrilor Alianţei.

Şi Suedia a semnat la rândul ei un acord asemănător cu NATO. Analiştii militari au subliniat adesea că gradul de compatibilitate al armatei suedeze cu standardele NATO este mai ridicat decât cel al multor state deja membre ale Alianţei.

Aderarea la NATO a fost evocată şi de partidul premierului finlandez Jyrki Katainen, Coaliţia Naţională, unii membrii marcanţi ai formaţiunii propunând un referendum pe această temă. Deşi, conform unui sondaj recent, numai o cincime dintre finlandezi sprijină intrarea în NATO, prim-ministrul, citat de RIA Novosti, a menţionat că această opoziţie nu este un motiv pentru a nu merge mai departe către apropierea de Alianţa Nord-Atlantică.

Dar liderul formaţiunii de opoziţie Alianţa de Stânga, Paavo Arhinmaki, citat tot de agenţia rusă de presă, susţine că un astfel de memorandum nu a fost discutat în cadrul executivului din care a făcut parte până la sfârşitul lunii martie şi se declară foarte surprins de semnarea lui atât de repede. El presupune că ar exista şi o legătură între acest acord şi achiziţia avioanelor multirol americane F-35.

De teama unei posibile ameninţări a Rusiei, mai mulţi responsabili finlandezi s-au pronunţat de-a lungul anilor pentru apropierea de NATO, aminteşte RIA Novosti. Astfel, în anul 2008, ministrul finlandez al apărării de atunci, Jyri Hakamies, a declarat că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO ar ‘consolida poziţia statelor nordice în faţa puterii în creştere a Rusiei’, după ce cu un an în urmă el avertizase, în timpul unei vizite la Pentagon, că cea mai mare provocare sub aspectul securităţii este ‘Rusia, Rusia şi iar Rusia! Şi nu doar pentru Finlanda, ci pentru noi toţi’.