Criza din Ucraina: NATO îşi va onora obligaţiile de securitate – generali ai NATO

Cei doi au oferit un interviu în exclusivitate cotidianului francez Le Figaro.

În ce măsură NATO este capabil să asigure securitatea Ucrainei, ţară non-membră a Alianţei, în faţa puternicilor presiuni exercitate de Rusia? După cum aminteşte generalul Breedlove, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a anunţat începerea unui dialog strategic cu Ucraina, privind modul în care această ţară şi-ar putea dezvolta forţele şi capacităţile sale militare. De asemenea, anumite ţări, printre care şi SUA, au iniţiat şi au oferit deja un sprijin bilateral Kievului. Însă, o altă problemă importantă vizează în prezent asigurarea securităţii pe care NATO o poate oferi membrilor săi. În acest sens, se lucrează la un program ce le propune ţărilor membre securitate în acelaşi timp terestră, aeriană şi navală. Acest ‘pachet de securitate’ va fi prezentat începând din 15 aprilie de către Consiliul Atlanticului de Nord (organismul suprem de decizie politică al NATO).

La rândul său, generalul Palomeros a subliniat că, în prezent, se lucrează la transformarea NATO, mai exact la adaptarea ei la provocările actuale şi viitoare, iar din acest motiv este important ca Alianţa să răspundă la provocarea pe care o reprezintă actuala criză din Ucraina. Potrivit generalului francez, cele trei roluri majore ale NATO sunt definite în mod clar: întâi apărarea colectivă, apoi gestionarea crizelor şi în sfârşit ‘securitatea cooperativă’ (care acoperă şi parteneriatele cu ţările non-membre).

Ucraina nu este stat membru al NATO, însă este partener, iar, potrivit lui Palomeros, Alianţa a dus la un nivel ridicat parteneriatul cu această ţară, care se traduce în anvergura operaţiunilor, exerciţiilor şi Forţei de reacţie rapidă a Alianţei. Acest parteneriat va continua, asigură generalul francez.

De asemenea, NATO desfăşoară enorm de multe exerciţii împreună cu ţările baltice şi Polonia, unde Alianţa are un excelent centru de antrenamente. Un alt centru, consacrat securităţii cibernetice, îşi are sediul la Tallinn, Estonia. Nu în ultimul rând, la Vilnius este creat un centru dedicat securităţii energetice şi comunicaţiilor strategice.

În afară de aceste iniţiative bilaterale şi de planul pe care NATO îl va prezenta, Alianţa a întărit deja poliţia aerului în republicile baltice, a majorat numărul de patrule aeriene şi a desfăşurat un sistem Awacs în Polonia şi România, pentru a asigura securitatea acestor ţări, subliniază Breedlove.

Referitor la lecţiile pe care NATO le trage din criza ucraineană, Palomeros menţionează faptul că trebuie găsit un mai bun echilibru pentru ca Alianţa să se adapteze diversităţii provocărilor şi gamei vaste de misiuni. În acest sens, este nevoie de forţe bine pregătite şi interoperabile, acest lucru constituind un obiectiv-cheie. Trebuie utilizat beneficiul celor 20 de ani de experienţă pentru a face ca forţele NATO să devină mai mobile, mai flexibile şi capabile să se adapteze mai bine situaţiei. Din acest punct de vedere, criza ucraineană determină NATO să-şi dezvolte ca mai mult ca oricând pregătirea forţelor sale.

După cum atenţionează generalul Breedlove, trupele ruseşti sunt pe zi ce trece tot mai bine pregătite, fiind capabile să se desfăşoare în mai puţin de 12 ore. De asemenea, trupele ruseşti sunt în număr suficient şi beneficiază de un larg sprijin din partea capacităţilor aeriene, elicoptere, logistică, spitale, cibernetică, de tot ce este nevoie pentru a-şi atinge obiectivele. În aceste condiţii, generalul Breedlove asigură că angajamentul NATO în favoarea apărării colective este unul solid, în special angajamentul apărării aliaţilor în termenii articolului 5 (al cartei NATO, care obligă membrii NATO să asigure securitatea unuia dintre membrii săi, dacă acesta este ameninţat).

Potrivit generalului Palomeros, nu există nici cel mai mic dubiu în sânul Alianţei în legătură cu soliditatea angajamentului american referitor la articolul 5, iar în timpul recentei sale vizite în Europa, preşedintele american Barack Obama a fost foarte clar în această privinţă. ‘Suntem mândri de această legătură transatlantică. Trebuie lucrat pentru reducerea dezechilibrului care există, nu doar în relaţia transatlantică, ci şi în cadrul aliaţilor europeni, care trebuie să facă mai multe eforturi. O bună parte din munca noastră, prin ceea ce noi numim ‘smart defence’ sau ‘pooling and sharing’, constă în a-i ajuta pe membrii noştri să devină mai eficienţi împreună, cum ei nu ar putea fi dacă ar acţiona singuri’, a subliniat generalul francez, adăugând că actuala criză din Ucraina a consolidat eforturile NATO în această direcţie.

Generalul Breedlove este convins că un eveniment precum cel care a avut loc în Ucraina şi în Crimeea – un stat care utilizează forţa pentru a viola frontiere recunoscute la nivel internaţional – ţine deja de trecut, pentru că SUA îşi vor reexamina poziţia din Europa şi o vor adapta la ceea ce pare a fi o nouă paradigmă impusă de Rusia.

De asemenea, generalul american a ţinut să sublinieze că partea europeană este un pilon important al Alianţei şi SUA nu pot face nimic pe plan global fără acest pilon. ‘Peste tot unde NATO s-a angajat, au fost prezenţi şi europenii. Ne-am antrenat împreună, am luptat împreună şi suntem interoperabili în măsura în care s-a putut vedea în Libia. Desigur, acest lucru depinde de decizia statelor suverane. Unele dintre ele s-au angajat în a-şi majora cheltuielile pentru apărare până la nivelul de 2% din PIB’, a spus generalul american. În opinia sa, ‘fiecare naţiune, fiecare stat îşi va face o introspecţie şi îşi va reconsidera cheltuielile militare în contextul a ceea ce se întâmplă în Ucraina’.

Potrivit generalului Palomeros, ‘se pot face economii prin dezvoltarea unei apărări mai inteligente’. ‘Trebuie reinvestit la nivel corespunzător şi în mod permanent în capacităţi ce vor fi cruciale în viitor, cum este cazul dronelor, şi mai ales într-un cadru mai inovativ, cu legături mai strânse cu industriile’, a precizat interlocutorul cotidianului francez.