Criza din UE, exportată în Balcani
Înainte de izbucnirea crizei economice în Uniunea Europeană, băncile grecești erau un factor important în finanțarea activităților din Balcani. Peste 1900 de filiale ale băncilor grecești, cu 23.000 de angajați, existau în această regiune. În total, capitalul vehiculat de acestea se ridica la 70 de miliarde de euro. Suma reprezenta 15% din capitalul de bază al băncilor din Balcani, un sprijin vital pentru economiile țărilor din zonă, care se alimentau cu credite de la aceste bănci. Doar capitalul institutelor financiare austriace și italiene era mai mare, relateaza Deutsche Welle.
Între timp, lucrurile s-au schimbat radical: Grecia suferă de cinci ani de pe urma unei grave crize economico-financiare. Potrivit lui Franz-Lothar Altmann, profesor de Studii Europene la Universitatea București, chiar dacă filialele externe erau profitabile, băncile grecești au fost strânse cu ușa de situația de acasă, ceea ce le-a obligat să-și retragă fondurile din străinătate. „În acest fel, criza creditelor din țările balcanice a fost accentuată”, spune profesorul.
Legătura strânsă dintre UE și Balcanii de vest
Regiunea mai are însă o problemă, pentru că resimte direct efectele crizei din UE. Motivul este dependența economică de blocul comunitar. Două treimi din schimburile comerciale ale țărilor din vestul Balcanilor se realizează cu Uniunea. Exporturile în scădere spre UE, reducerea investițiilor străine și a fondurilor trimise acasă de imigranții din Uniune au condus la prăbușirea conjuncturii economice în regiune. Consecințele pentru locuitorii Balcanilor de vest sunt dezastruoase. O treime dintre aceștia se confruntă cu sărăcia, șomajul a atins cote întâlnite în prezent doar în Grecia, emigrația s-a intensificat.
Tocmai acest scenariu dorea regiunea să-l evite atunci când s-a orientat spre UE. Acum însă, Uniunea și-a exportat criza până în Balcani, declară Milica Delević, secretar general adjunct al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare de la Bruxelles. Afirmația sa, rostită la o conferință internațională a Societății Europa de Est și a Fundației Friedrich Ebert nu a fost contrazisă de nimeni.
oamna Delević a mai spus că actuala criză a făcut ca Uniunea să se concentreze doar pe combaterea propriilor probleme economice, ceea ce împiedică blocul comunitar să se mai ocupe și cu altceva. Balcanii de vest nu au cum să influențeze acest proces, dar pot folosi actuala situație ca pe o oportunitate pentru reforme structurale. Efectele crizei importate sunt atât de puternice pentru că regiunea suferă de pe urma deficitelor. Privatizarea stagnează în multe țări, sistemele de protecție socială sunt ineficiente, birocrația și politica se opun schimbărilor.
UE ar trebui să impună standarde mai stricte
Prosperitatea economică depinde și de un nivel ridicat al educației. Tocmai acesta este însă în vestul Balcanilor scăzut, în comparație cu vestul Europei, crede Gerald Knaus, președintele think-tank-ului „European Stability Initiative”. Numărul mare de universități nou-înființate în aceste țări după căderea comunismului nu a ajutat la ridicarea nivelului educațional.
Într-o situație similară se află și pregătirea profesională. Școlile de meserii din vestul Balcanilor sunt considerate aproape peste tot drept „școli pentru ratați”. Knaus arată că educația și pregătirea profesională ar trebui să se adapteze la nevoile din economie și de pe piața muncii. Ceea ce presupune însă ca liderii politici și elitele din Educație să planifice direcția pe care țara lor ar trebuie să o urmeze pe termen mediu și lung, în 10-15 ani. Această viziune lipsește însă, potrivit sociologului.
În numeroasele discuții purtate în regiune, Gerald Knaus a dobândit impresia că nu doar elita politică, ci și administrația a adoptat o atitudine anti-investitori. Ceea ce nu contribuie la atragerea acestora în proiecte din Balcani. Este valabil și pentru oameni de afaceri originari din regiune, care se află în prezent în străinătate. Ei nu par dispuși să accepte riscurile de a investi, de exemplu, în industria forestieră din Bosnia, în cea textilă din Albania sau în industria alimentară în Macedonia.
Un rol important în schimbarea acestei stări de fapt l-ar putea juca UE, crede Knaus. Uniunea ar trebui să definească mult mai clar ce așteaptă de la o administrație pentru ca aceasta să funcționeze la nivel european. Rapoartele de țară întocmite anual de Comisia Europeană ar trebui să fie de asemenea mai concrete și mai critice. O astfel de abordare nu ar însemna că UE privește de sus țările balcanice; din contră, le-ar putea ajuta să construiască economii mai competitive, orientate spre export.