Cel puţin 27 de persoane au fost rănite, dintre care una de gloanţe, în cursul noilor ciocniri între forţele ordine şi manifestanţi, cu prilejul unui marş al partizanilor lui Juan Guaido de 1 Mai, la Caracas.
Cocteiluri Molotov, baricade incendiate, bolovani aruncaţi în direcţia trupelor guvernamentale: în apropierea bazei militare aeriene La Carlota, de unde Juan Guaido a afirmat marţi că se bucură de sprijinul unui grup de soldaţi, zeci de manifestanţi cu feţele acoperite au înfruntat mai multe ore forţele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene.
Dacă locuitorii capitalei Caracas au ieşit în număr mare în sprijinul lui Juan Guaido, acesta nu pare să fie reuşit pariul de a face în ziua de 1 Mai „cea mai mare manifestaţie din istoria Venezuelei”.
„Mâine (joi), ne vom alătura propunerii de grevă prin rotaţie (făcută de muncitori) pentru a ajunge la grevă generală”, a declarat în faţa miilor de partizani opozantul de 35 de ani, recunoscut ca preşedinte interimar de peste 50 de ţări, printre care Statele Unite.
„Vom continua pe stradă până vom obţine libertatea”, a dat asigurări Juan Guaido, în cămaşă albă cu mânecile suflecate, urcat pe un autovehicul dotat cu boxe.
Cu o zi înainte, el a îndemnat armata să se ridice împotriva puterii. Această tentativă de insurecţie s-a dovedit un eşec după ce principalii reponsabili militari şi-au reafirmat sprijinul pentru socialistul Nicolas Maduro.
În faţa mai multor mii de simpatizanţi adunaţi pentru sărbătorirea Zilei Muncii în faţa palatului prezidenţial Miraflores, Nicolas Maduro a avertizat că nu va avea „nicio ezitare” să îi „trimită după gratii pe responsabilii acestei lovituri de stat criminale”, pusă la cale în opinia sa de John Bolton, consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american, Donald Trump.
„Ieri (marţi), un grup de trădători antrenaţi de dreapta pucistă a vrut să se impună (…) Au fugit din ambasadă în ambasadă, justiţia îi caută şi în curând vor merge în închisoare pentru trădare şi crimele lor”, a afirmat şeful statului.
Marţi, după eşecul revoltei, un grup de insurgenţi a cerut azil politic la ambasada Braziliei. Unul dintre liderii opoziţiei, Leopoldo Lopez, în arest la domiciliu din 2017 şi care a apărut alături de Juan Guaido şi militarii insurgenţi, s-a refugiat la rândul său mai întâi în ambasada Chile, apoi în cea a Spaniei.
La Washington, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a avertizat că „o intervenţie militară este posibilă. Dacă este necesar, Statele Unite vor proceda în consecinţă”.
În cursul unei discuţii telefonice miercuri cu omologul său rus Serghei Lavrov, Mike Pompeo a acuzat Moscova că „destabilizează” Venezuela şi i-a cerut din nou Rusiei să înceteze sprijinul acordat lui Nicolas Maduro.
Serghei Lavrov i-a răspuns că „ingerinţa Washingtonului în treburile Venezuelei” este „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional” şi că „această influenţă distrugătoare nu are nicio legătură cu democraţia”.