Criza din zona euro, aproape de final. Grecia vrea să iasă pe piaţa obligaţiunilor în acest an

Ministrul elen al Finanţelor, Iannis Stournaras, a afirmat că guvernul va reveni pe pieţele financiare în acest an pentru a acoperi o parte din necesarul de finanţare, evitând astfel cel de-al treilea pachet de bailout.

Astfel, Atena speră să emită obligaţiuni undeva în cea de-a doua jumătate a anului, după patru ani în care necesarul de finanţare a fost acoperit de tranşele de la UE şi FMI.

Pieţele financiare europene continuă trendul ascendent din 2013 pe un val de încredere, creşterea în valoare a acţiunilor, obligaţiunilor şi a monedei euro facilitând revenirea pe pieţe a statelor din zona euro care au fost nevoite să apeleze la pachete de bailout, transmite Bloomberg.

Irlanda a plasat miercuri obligaţiuni de 3,75 miliarde de euro într-o emisiune suprasubscrisă de peste trei ori, după ce a încheiat un program de trei ani convenit cu UE, FMI şi BCE. Portugalia, un alt „client” al FMI, vrea să atragă joi finanţare de peste 2 miliarde euro din obligaţiuni, operaţiunea fiind suprasubscrisă de două ori înainte de închiderea ofertelor.

Băncile din Spania şi alte state de la „periferia” zonei euro se împrumută la costuri minime record, iar principalii indici ai burselor vest-europene au închis joi la cel mai ridicat nivel din mai 2008, în timp ce moneda euro este aproape de maximul ultimilor patru ani faţă de dolar.

Revenirea Greciei pe pieţe ar avea semnificaţie simbolică, după patru ani de criză care a răsturnat guverne, a împins Europa în recesiune, cu şomaj de peste 12%, şi a generat discuţii despre destrămarea zonei euro.

„Piaţa are foarte multă încredere. Ştiu că BCE îi va susţine”, comentează pentru Bloomberg un director de investiţii de la fondul AllianceBernstein Holding, Londra, cu active de 446 miliarde de dolari.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a promis în toamna anului 2012 că va face orice este necesar pentru a asigura supravieţuirea monedei euro, punând capăt astfel speculaţiilor despre ruperea blocului monetar sau a Uniunii Europene.

Fonduri precum BlackRock sau Franklin Templeton au înregistrat anul trecut câştiguri semnificative pariind pe obligaţiunile statelor de la periferia zonei euro.

Randamentul mediu al obligaţiunilor statelor din zona euro a atins în această săptămână 2,55%, nivel mai redus faţă de costurile de finanţare anterioare crizei financiare globale, potrivit datelor Bank of America Merrill Lynch.

La finele anului 2011, costurile de finanţare ale statelor de la periferia zonei euro se apropiau de 10%. Criza a avut repercusiuni la nivel global: la New York, fondul de investiţii MF Global Holdings s-a prăbuşit după apariţia unor informaţii privind expunerea uriaşă pe datoriile ţărilor din zona euro.

Randamentul mediu al obligaţiunilor cu maturitatea la 10 ani emise de guvernul irlandez a atins marţi pe piaţa secundară nivelul de 3,25%, cel mai redus din ultimii opt ani. Diferenţa dintre costul de finanţare al Irlandei şi cel al Germaniei a coborât astfel la 1,35 puncte procentuale, faţă de peste 11,5 puncte la jumătatea lui 2011. În cazul Portugaliei, randamentul de referinţă la 5 ani a scăzut joi la 3,91%, cel mai redus nivel din 2010.

În pofida aparentei reveniri a pieţelor financiare, economia europeană nu a depăşit încă momentul de criză. Economiştii anticipează că Produsul Intern Brut al zonei euro va creşte în acest an cu numai 1%, faţă de o rată de expansiune de 2,6% anticipată pentru Statele Unite.

Totodată, şomajul se menţine la aproximativ 12%, faţă de puţin peste 7% în 2008.

„În ultimele 24 de luni a avut loc o reducere progresivă a percepţiei de risc şi trecem treptat de la frică la lăcomie. Reducerea percepţiei de risc şi euforia din piaţă conduc la o reevaluare a sectoarelor economice şi a ţărilor care au fost penalizate cel mai dur în timpul crizei datoriilor de stat”, a explicat un manager de active de la firma JCI Capital.

Moneda euro se tranzacţionează joi la 1,3603 dolari, după ce a atins pe 27 decembrie cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, de 1,3983 dolari.

Companiile din zona euro beneficiază de asemenea de revenirea pieţelor, reuşind să găsească cu mai multă uşurinţă finanţare şi chiar investitori. Pe piaţa obligaţiunilor, companiile industriale plătesc cu numai 4,5 puncte de bază (0,045 puncte procentuale) mai mult decât băncile, faţă de o diferenţă de până la 70 de puncte de bază în noiembrie 2011, la vârful crizei.

Totodată, companiile puternic îndatorate au câştigat astfel timp pentru implementarea unor programe de restructurare.

Compania spaniolă de construcţii FCC, aflată pe pierdere cu datorii de 6 miliarde euro, a atras recent acţionari de renume. Miliardarii George Soros şi Bill Gates au investit în constructorul spaniol, iar FCC a anunţat miercuri că 95% dintre creditori au acceptat să prelungească cu două luni scadenţa împrumuturilor pentru a permite companiei să-şi refinanţeze datoriile.

Între timp, obligaţiunile de stat ale Greciei au crescut în valoare cu 370% de la momentul intervenţiei lui Mario Draghi din toamna anului 2012. Titlurile Irlandei s-au apreciat cu 27% în aceeaşi perioadă, iar obligaţiunile Portugaliei cu 42%.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale greceşti cu maturitatea la 10 ani a scăzut pe piaţa secundară la 7,6%, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, faţă de un maxim de 44% înregistrat în martie 2012.