Criza energetică a fost depăşită – UE atenuează politica de reducere a consumului de gaze
Ţările blocului comunitar au stabilit în 2022 un obiectiv voluntar ce prevede reducerea consumului lor de gaze cu 15% în timpul lunilor de iarnă – una dintre numeroasele măsuri adoptate după ce Rusia a scăzut semnificativ livrările de gaze în Europa, ceea ce a provocat probleme de aprovizionare şi a dus la creşterea record a preţurilor, scrie Agerpres.
Marţi, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să continue să reducă folosirea gazelor cu 15%, comparativ cu consumul mediu din 2017-2022. Totuşi, a fost înlăturată obligativitatea, stabilită în 2022, a reducerii cu 15% în cazul unei crize de aprovizionare.
Diplomaţii UE au declarat pentru Reuters că unele ţări consideră că această politică nu mai este necesară după ce perioada de vârf a crizei energetice din Europa a fost depăşită, iar ţările europene şi-au redus cererea de gaze după invadarea Ucrainei, în februarie 2022.
Situaţia aprovizionării cu gaze a blocului comunitar s-a îmbunătăţit semnificativ, ţărilor înlocuind gazele ruseşti cu surse de energie regenerabilă şi gaze de la alţi furnizori. Dar situaţia dificilă de pe pieţele mondiale de gaze şi obiectivul UE de a renunţa complet la combustibilii fosili din Rusia arată că economisirea energiei este în continuare necesară, a precizat Comisia Europeană.
Preţul gazelor în Europa a scăzut luna aceasta aproape de cel mai redus nivel din ultimii trei ani. Iarna blândă a făcut ca ţările UE să aibă depozitele de gaze pline în proporţie de aproximativ 64%, arată datele Gas Infrastructure Europe.
Din august 2022, când preţurile erau la un nivel ridicat record, consumul UE de gaze a scăzut cu 18% până în decembrie 2023, când se înregistra un nivel normal al preţurilor, a informat Executivul comunitar.
„Reducerea cererii de gaze nu a fost determinată de obiectivul stabilit la nivelul UE. Au fost mai multe motive: reducerea activităţii industriale, iarna blândă şi majorarea generării din surse de energie regenerabilă”, a explicat Simone Tagliapietra, de la think-tank-ul Bruegel.