Criza energiei aprinde spiritele între ţările europene: „Dubla lovitură” a Germaniei generează critici în UE

Guvernul german a anunţat un plafon pentru preţul gazelor naturale pentru a-i proteja pe consumatori de creşterea facturilor la energie, rezultată ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina. Coaliţia guvernamentală, formată din social-democraţi, ecologişti şi formaţiunea pro-business Partidul Liberal-Democrat (FDP), se gândeşte la un pachet de subvenţii cu o valoare cuprinsă între 150 şi 200 de miliarde de euro. Fondurile urmează să fie realocate de la Fondul de Stabilizare Economică, care a fost înfiinţat iniţial pentru a diminua impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei. Guvernul german va pune la punct măsuri pentru a consolida situaţia financiară a importatorilor de gaze, care au probleme în a plăti pentru energia care nu mai este furnizată de Rusia. Cancelarul german, Olaf Scholz, a descris aceste măsuri destinate să asigure aprovizionarea cu energie a ţării, precum şi plafonul impus preţului gazelor, drept o „dublă lovitură” pentru a face Germania să treacă peste criza energetică.

Însă, această „dublă lovitură” a generat critici din partea altor ţări UE care ar putea să nu dispună de mijloacele pentru a finanţa măsuri similare.

Critici din partea altor state membre

Prima reacţie a venit de la Roma. „Confruntaţi cu o ameninţare comună, nu putem fi divizaţi în funcţie de bugetele naţionale”, a spus prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, într-o critică la anunţul autorităţilor de la Berlin, făcând un apel către europeni „să dea dovadă de unitate”.

Guvernul sloven a anunţat că monitorizează îndeaproape şi analizează toate măsurile ţărilor care sunt parteneri economici ai Sloveniei şi pe baza acestei analize va adopta propriile sale măsuri pentru a ajuta economia. Având în vedere că Germania este principalul partener comercial al Sloveniei, măsurile economice adoptate de Guvernul german sunt de o importanţă deosebită pentru stabilitatea companiilor slovene care au legături cu piaţa din Germania (de exemplu cu industria auto şi alte sectoare), a subliniat Biroul de presă al Guvernului sloven într-un comunicat remis agenţiei de presă STA în data de 5 octombrie.

În data de 3 octombrie, miniştrii de Finanţe din zona euro au trimis şi ei mesaje referitoare la necesitatea blocului de a acţiona împreună. Ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem, a spus: „proiectul european este construit pe solidaritate, este construit pe acţiuni comune, pe coordonare”. Ministrul Economiei din Franţa, Bruno Le Maire, a făcut un apel pentru un sprijin mai ţintit şi pe o mai bună aliniere a măsurilor luate de guvernele naţionale, pentru a evita o „fragmentare a zonei euro”.

Fiecare stat membru UE are dreptul de adopta măsuri în linie cu posibilităţile şi nevoile sale fiscale, însă trebuie să ţină cont şi de integritatea pieţei unice, a declarat ministrul croat al Finanţelor, Marko Primorac, la reuniunea care a avut loc în data de 4 octombrie la Luxemburg.

Ministrul german al Finanţelor apără măsurile

„Nu stimulăm economia, ceea ce facem este să limităm impactul loviturii date de vârfurile de preţuri”, a spus ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, în data de 3 octombrie. Pachetul de sprijin va fi proporţional cu mărimea economiei germane, a mai spus Lindner, care a descris pachetul drept un „scut protector”.

Comisia Europeană este „vigilentă”

Măsurile germane au dat naştere la discuţii cu privire la impactul lor asupra pieţei interne europene. „Comisia Europeană va fi vigilentă cu privire la impactul iniţiativei Berlinului asupra condiţiilor privind concurenţa corectă”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-un răspuns trimis AFP în data de 30 septembrie.

Într-o declaraţie pentru EFE la data de 5 octombrie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat şi el că măsurile germane „ar putea genera o problemă de coeziune în piaţa internă europeană”. Borrell a adăugat, „trebuie să menţinem funcţionarea pieţei interne şi să evităm distorsionarea competiţiei, fără nicio îndoială”.

Plafonarea preţurilor este răspunsul?

Germania este unul dintre principalii oponenţi la ideea plafonării preţului angro la gaze, care este susţinută de mai mult de jumătate dintre ţările membre UE. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a avertizat în data de 30 septembrie că vor apărea blocaje în aprovizionare dacă va fi introdus un plafon de preţ pentru gazele naturale la nivelul întregii Uniuni Europene. „De aceea avem nevoie de o altă soluţie, de o soluţie mai bună”.

Germania şi Ţările de Jos se numără printre ţările care se opun majorităţii ţărilor membre UE, care cer plafonarea preţului gazelor naturale, atât în cazul preţurilor angro cât şi pentru importurile de gaze naturale. Italia, Franţa, Spania şi Belgia au anunţat toate că sprijină ideea plafonării preţurilor.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a alăturat şi ea dezbaterii în data de 5 octombrie. Plafonarea temporară a preţului gazelor, precum şi negocierea preţurilor cu furnizorii de gaze şi achiziţiile comune ar trebui să ducă la scăderea preţurilor în Uniunea Europeană, a spus preşedinta Executivului comunitar.

„Introducerea unui plafon general asupra preţului gazelor este o soluţie temporară” şi ar trebui să fie „concepută în mod adecvat pentru a asigura securitatea aprovizionării”, a spus von der Leyen în Parlamentul European reunit la Strasbourg, Franţa.

Ca un prim pas, ar putea fi plafonat preţul gazelor naturale utilizate la producţia de electricitate, a spus von der Leyen. „Dar cred că trebuie să ne uităm şi la preţul gazelor dincolo de piaţa de electricitate”, a adăugat ea.

Limitarea preţului gazelor naturale ar trebui să ajute la reducerea volatilităţii preţurilor, a subliniat von der Leyen, fără a oferi însă detalii suplimentare cu privire la designul plafoanelor de preţ propuse.

Noi emisiuni comune de datorii?

Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a sugerat în data de 4 octombrie crearea unui nou fond comun, finanţat prin instrumente de îndatorare comune, destinat accelerării tranziţiei energetice şi evitării „fragmentării” între statele membre ale blocului în răspunsul lor comun la criză.

„Dacă vrem să evităm fragmentarea, dacă vrem să răspundem la această criză, avem nevoie de un nivel mai ridicat de solidaritate şi să implementăm instrumente comune”, a spus Gentiloni la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe, care a avut loc la Luxemburg.

În special, comisarul european a propus urmarea exemplului oferit de fondul comun în valoare de 100 de miliarde de euro destinat atenuării riscurilor de şomaj, denumit SURE, pe care blocul comunitar l-a înfiinţat la începutul pandemiei, şi care îşi direcţionează ajutoarele către partenerii UE sub forma împrumuturilor.

Cu toate acestea, vice-preşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a atras atenţia asupra „divergenţelor” care există între statele membre atunci când a fost întrebat ce părere are despre propunerea celor doi colegi ai săi. Comisarii Gentiloni şi Breton au lansat propunerea emiterii în comun de datorii în data de 3 octombrie.

Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a spus că ţara sa este în favoarea măsurilor la nivel european pentru achiziţii în comun de energie sau modificarea pieţei gazelor, dar a apreciat că „instrumentele care au fost introduse în perioada pandemiei nu pot fi transferate identic în cazul unui scenariu de şoc de aprovizionare şi de inflaţie”. Criza actuală, în opinia reprezentantului Partidului Liberal-Democrat, este „diferită faţă de cea din pandemie”, pentru că nu este provocată de o problemă de cerere ci de una de ofertă.

Acum este la latitudinea şefilor de stat

În data de 7 octombrie, şefii de stat din cele 27 de state membre se reunesc pentru un summit informal la Praga. Este probabil ca subiectul plafonării preţului gazelor să fie discutat de şefii de stat. Preşedinta Comisiei Europene, von der Leyen a trimis o scrisoare în avans liderilor UE prin care le prezintă o „foaie de drum” cu privire la cum ar trebui abordată criza energetică.