Experţii de la institutele DIW, IFO, IFW, IWH şi RWI mizează în prezent pe o creştere modestă de 0,1% a primei economii europene în acest an, faţă de un avans de 0,8% prognozat în luna septembrie, dar îşi menţin estimările referitoare la un avans de 1,3% pentru anul următor, scrie Agerpres.
„Pe termen scurt, noua politică vamală americană şi incertitudinea economică afectează economia germană”, au apreciat institutele într-un comunicat de presă.
Numai tarifele vamale americane la importurile de aluminiu, oţel şi automobile ar urma să aibă un impact de 0,1 puncte procentuale asupra creşterii economice a Germaniei în 2025, subliniază institutele. Cu privire la tarifele vamale reciproce, anunţate la 2 aprilie de Donald Trump, acestea „ar putea dubla aceste efecte negative”.
Foarte dependentă de exporturile spre SUA, prima economie europeană rămâne într-o poziţie de suspans, în pofida unei pauze de 90 de zile anunţată miercuri de preşedintele americane cu privire la o parte din tarifele vamale reciproce.
Institutele economice au opinii amestecate şi cu privire la efectele planului gigant de investiţii în apărare şi infrastructură al viitorului guvern condus de Friedrich Merz, deoarece utilizarea sutelor de miliarde de euro suplimentare rămâne „incertă”. Analiştii recunosc că acest plan are „un efect expansiv progresiv” pentru creşterea Germaniei, care îi va aduce un impuls de 0,5 puncte procentuale la PIB-ul din 2026. Însă, pe de altă parte analiştii se tem că planul ar putea „deturna consumul şi investiţiile private”.
Institutele arată, de asemenea, spre problemele persistente pentru economia germană, cum este concurenţa din China, penuria de mână de lucru şi finanţarea sistemului de cotizaţii salariale. Aceste probleme structurare „nu pot fi rezolvate printr-o simplă majorare a cheltuielilor publice şi fac cu atât mai urgente reformele”, insistă analiştii.
Redresarea economică a Germaniei va fi una din principalele provocări cu care se va confrunta noua coaliţie guvernamentală între conservatori şi social-democraţi, care va intra în atribuţii la începutul lunii mai. În programul lor de guvernare, dezvăluit miercuri, cele două partide mizează pe un mix de scăderi de impozite, reducere a birocraţiei şi ajutoare ţintite, pentru a redresa economia germană şi puternicul său sector industrial aflat în criză.
În opinia lui Marcel Fratzscher, preşedintele institutului economic DIW de la Berlin, programul de guvernare este „un compromis care menţine în mare parte statu-quo-ul şi abordează în mod insuficient întrebările centrale pentru viitorul economiei germane”.
În mod tradiţional, prognozele economice comune elaborate de Institutul Ifo din Munchen, Institutul IWH din Halle, Institutul IfW din Kiel, Institutul RWI-Leibniz şi Institutul German de Cercetări Economice (DIW) sunt încorporate de Ministerul german al Economiei în propriile sale estimări.