Conservatorii şi social-democraţii au convenit marţi să creeze un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro şi să revizuiască reglementările privind împrumuturile, o modificare fără precedent a politicii de cheltuieli a ţării. Măsurile sunt menite să sporească activitatea industriei de apărare şi să stimuleze revenirea pe creştere a celei mai mari economii europene, scrie Agerpres.
În urma acestor măsuri nivelul datoriei Germaniei ar putea creşte la aproximativ 3.600 miliarde de euro, sau aproximativ 72% din PIB până în 2029, a apreciat analistul Eiko Sievert de la Scope.
În 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB a fost de 62,9%, iar cele mai recente date, din trimestrul trei din 2024, indică un nivel de 62,4%. Precedentul nivel ridicat a fost în 2010 (80% din PIB), după criza financiară globală.
„În acea perioadă, Germania şi-a putut menţine ratingul de top AAA. Şi în următorii ani este posibil, în funcţie de implementarea reformelor politice necesare pentru a întări competitivitatea şi creşterea economiei”, a explicat Sievert.
Acesta a avertizat că astfel de fonduri speciale, în condiţiile în care există „Frâna datoriilor” (debt brake), care limitează deficitul bugetar la 0,35% din PIB, nu reprezintă un substitut al reformelor politice necesare pentru rezolvarea problemelor structurale, cum ar fi preţul ridicat al energiei şi birocraţia.
Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a propus marţi reforme care să modifice reglementările constituţionale stricte privind împrumuturile guvernamentale, în condiţiile în care ţara caută opţiuni pentru finanţarea cheltuielilor majore din domeniul apărării şi infrastructurii.