Criză în Europa. Alegerile care vor decide viitorul continentului şi al României

Felul în care Europa va gestiona toate acestea depinde de o serie de scrutinuri legislative, prezidenţiale şi locale, precum şi referendumuri, care vor avea loc în următoarele 12 luni în ţări care reprezintă aproximativ 40% din PIB-ul Uniunii Europene, între care se numără puteri globale precum Germania, dar şi România şi vecinii ei.

În marea majoritate a cazurilor, agenda publică este aproape monopolizată de dezbateri pe teme precum criza refugiaţilor, terorism, securitate sau euroscepticism.

Euroscepticismul este în ascensiune puternică în statele UE. Aproximativ o treime din cei 751 de membri ai Parlamentului European reprezintă partide anti-UE. Franţa, Olanda, Danemarca, Suedia şi Italia se numără printre ţările unde partidele populiste care fac campanie împotriva UE sunt în creştere în sondaje.

Alegeri în landurile germane: Berlin şi Mecklenburg-Pomerania, 4-18 septembrie 2016

Cele două scrutinuri statale din Germania vor indica dacă mişcarea populistă, anti-imigraţie Alternativa pentru Germania (AfD) a reuşit să profite electoral de atacurile din ultima vreme. Politica uşilor deschise aplicată de guvernul cancelarului Angela Merkel în faţa valului de refugiaţi din Siria şi alte zone de război este criticată tot mai dur inclusiv din interiorul alianţei care sprijină cabinetul în legislativ. În martie, AfD a reuşit să câştige 24% din voturi în landul Saxonia-Anhalt. Şansele formaţiunii eurosceptice sunt bune în Mecklenburg-Pomerania, în timp ce Berlinul este tradiţional fieful Social-Democraţilor, aliaţi ai Angelei Merkel în coaliţia de guvernare.

Alegeri parlamentare în Croaţia, 11 septembrie 2016

Croaţii ies la urme să-şi aleagă legislativul pentru a doua oară în mai puţin de 12 luni, după ce coaliţia de guvernare rezultată în urma alegerilor din noiembrie s-a destrămat în iunie.

Social-democraţii conduc în sondaje, iar următorul guvern ar avea misiunea să reducă deficitul bugetar şi să gestioneze politicile economice post-criză, după o recesiune dură.

Spania: alegeri regionale în Ţara Bascilor, 25 septembrie 2016

Naţionaliştii basci speră să obţină de la alegători un mandat care să le permită să meargă la Madrid cu cereri ferme pentru mai multă autonomie şi mai mulţi bani de la buget. Ar putea apărea noi presiuni pe modelul constituţional federal din Spania, guvernul central având de-a face şi cu o puternică mişcare separatistă în Catalonia.

Naţionaliştii Basci conduc în sondaje, iar locul al treilea este revendicat de partidul comunist anti-austeritate Podemos, care a reuşit să atragă alegători atât de la separatiştii de stânga, cât şi de la socialişti.

Referendum în Italia pentru reforma legislativului

Italienii vor vota în octombrie asupra planului de reformă parlamentară propus de Partidul Democrat al premierului Matteo Renzi. Renzi vrea să pună capăt „tradiţiei” italiene de a crea, după fiecare scrutin parlamentar, alianţe de guvernare care de multe ori s-au dovedit fragile şi au creat blocaje politice. În acest scop, este propusă diluarea atribuţiilor camerei superioare a Parlamentului, care nu va mai putea demite guverne, şi reducerea cu două treimi a numărului de senatori, de la 315 în prezent.

Cel mai recent sondaj Euromedia arată că 35% dintre italieni ar vota împotriva planului, în timp ce 29% îl susţin, cu 18% nehotărâţi. Renzi a promis că va demisiona dacă reforma parlamentară pică la referendum. Partidul populist eurosceptic Mişcarea de Cinci Stele ar putea avea de câştigat, după victoria răsunătoare de la alegerile locale din acest an. Pe agenda formaţiunii se găseşte şi convocarea unui referendum privind apartenenţa Italiei la zona euro.

Alegeri prezidenţiale în Austria, 2 octombrie 2016

Formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii a primit de la curtea supremă o a doua şansă să-şi adjudece Preşedinţia, după ce justiţia a anulat rezultatul alegerilor din 22 mai. Atunci, candidatul Partidului Verde, Alexander Van Der Bellen, a câştigat la mică distanţă de Norberg Hofer, susţinut de Partidul Libertăţii, care a făcut campanie cu o platformă populistă anti-imigraţie. Sondajele anunţă un rezultat extrem de strâns.

Ungaria, referendum privind refugiaţii, 2 octombrie 2016

Premierul Viktor Orban i-a chemat pe maghiari la urne pentru a decide dacă UE poate impune Ungariei cotele privind migranţii (şi refugiaţii) fără avizul Parlamentului naţional. Guvernul Ungariei se opune cotelor stabilite de UE privind transferul refugiaţilor în toate cele 28 de state membre.

Orban contează pe o majoritate largă anti-imigraţie pentru a putea contesta la Bruxelles cotele e refugiaţi, iar referendumul ar putea antrena curentul eurosceptic. De remarcat că prezenţa trebuie să depăşească 50% pentru ca referendumul să fie valid.

Alegeri regionale în Cehia

Cehii ies la vot în octombrie pentru alegerile regionale într-o perioadă dificilă pentru guvernul lui Bohuslav Sobotka, înfruntat de o mişcare eurosceptică în propriul Partid Social Democrat.

În sondaje conduce partidul ANO, controlat de miliardarul Andrej Babis, actual ministru al Finanţelor. ANO se opune integrării mai profunde a UE şi adoptării euro de către Cehia.

Alegeri parlamentare în Lituania, 9 octombrie 2016

Partidul populist Uniunea Ţăranilor şi Verzilor din Lituania ar putea ajunge să facă parte dintr-o coaliţie de guvernare. Social-demoraţii, aflaţi la putere, conduc în sondaje, însă populiştii şi creştin-democraţii din opoziţie le suflă în ceafă.

Declaraţiile lui Donald Trump, candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din SUA, ar putea polariza statul baltic şi ar putea influenţa rezultatul alegerilor. Într-unul din discursurile sale electorale, Trump a vorbit despre Lituania drept un aliat care nu merită apărat de o eventuală agresiune rusă dacă nu îşi îndeplineşte „obligaţiile financiare” faţă de SUA.

Alegeri parlamentare în România, noiembrie-decembrie

Jurnaliştii Bloomberg notează că în joc este situaţia fiscală a ţării cu a doua cea mai mare creştere economică din UE, având în vedere reducerile de taxe şi creşterile salariale aprobate în ultima vreme. Relaţiile cu UE şi NATO sunt susţinute de toate partidele importante şi nu ar trebui să fie afectate de rezultatul alegerilor. PSD conduce în sondaje, însă dacă nu va reuşi să obţină majoritatea, politicul ar putea intra în impas.

Olanda îşi alege parlamentarii pe 15 martie 2017

Partidul populist de extremă-dreapta condus de euroscepticul Geert Wilders vrea să facă parte cu orice preţ din viitorul guvern olandez, în timp ce majoritatea partidelor moderate au promis că nu vor face parte din nicio coaliţie cu această formaţiune.

Wilders promovează ideea unui referendum privind ieşirea Olandei din UE, închiderea graniţelor şi „de-islamizarea” Occidentului.

Potrivit sondajelor, partidul lui Geert Wilders ar putea câştiga 28 de locuri din totalul de 150 în parlament, în timp ce Partidul Liberal al actualului premier Mark Rutte este cotat cu 27 de membri, potrivit unui sondaj Ipsos din 7 iulie. Acelaşi sondaj relevă totodată că 34% dintre olandezi îşi doresc un referendum privind apartenenţa la UE.

Franţa: alegeri prezidenţiale, aprilie-mai 2017

Francois Hollande are cele mai scăzute cote de încredere pentru un preşedinte în funcţie din istoria Franţei. Dacă va decide să candideze anul viitor, principala provocare este considerată accederea în turul doi de scrutin, notează Bloomberg. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi-ar putea anunţa la toamnă pretenţiile pentru candidatură şi va concura, în propriul Partid Republican, cu Alain Juppe, un politiican uc experienţă.

Dincolo de jocurile partidelor tradiţionale, alegerile de anul viitor vor măsura detenta Frontului Naţional, partidul de extremă-dreapta condus de Marine le Pen, care susţine închiderea graniţelor, deportarea locuitorilor care nu au cetăţenie franceză şi ieşirea din UE.

Cele mai recente sondaje o aşează pe Marine le Pen în pole position pentru primul tur al prezidenţialelor, însă marea majoritate a scenariilor pentru turul al doilea o dau învinsă.

Alegeri locale în Marea Britanie, 4 mai 2017

Primele alegeri din Marea Britanie după referendumul privind Brexitul va fi şi primul test electoral pentru noul premier Theresa May, care încearcă să limiteze impactul ieşirii din UE asupra economiei britanice.

Sondajele anunţă victoria Partidului Conservator cu până la 16 puncte procentuale faţă de principalii rivali, Partidul Laburist, aflat în criză de leadership după referendumul din iunie.

De urmărit şi rezultatul alegerilor în Scoţia, unde prim-ministrul Nicola Sturgeon şi Partidul Naţional Scoţian vor să convoace un referendum pentru independenţa de Marea Britanie şi rămânerea în UE. Un sondaj publicat recent în Scoţia arată însă că majoritatea scoţienilor ar alege să rămână în Marea Britanie chiar dacă ar însemna să iasă din UE.