Valoarea totală a depozitelor a scăzut în mai la aproximativ 129 miliarde de euro, de la 133,6 miliarde de euro în aprilie, arată datele publicate vineri de Banca Centrală Europeană (BCE). Acesta este cel mai redus nivel din ultimii aproape 11 ani şi a opta lună de declin consecutiv.
Ieşirile din depozitele băncilor elene vin pe fondul sporirii criticilor creditorilor internaţionali privind atitudinea Guvernului de la Atena, care refuză în continuare solicitările reprezentanţilor UE, BCE şi FMI, Grecia riscând să între în incapacitate de plată şi în cele din urmă să iasă din zona euro (Grexit). Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să se reunească din nou sâmbătă la Bruxelles după ce discuţiile la reuniunea de joi nu au produs niciun rezultat.
Vineri, Banca Centrală Europeană a decis să nu majoreze plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinat băncilor greceşti, pe fondul încetinirii retragerilor din depozite după hemoragia de săptămâna trecută.
Este pentru a treia zi la rând când consiliul guvernatorilor BCE lasă nemodificat plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinat băncilor greceşti la 89 de miliarde de euro. Un oficial de la Banca Centrală a Greciei, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a precizat că decizia BCE este una în linie cu solicitările Băncii Greciei. În plus, consiliul guvernatorilor BCE este pregătit să se reunească din nou în următoarele 24 de ore pentru a revizui situaţia lichidităţilor băncilor greceşti, a precizat sursa.
La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.