Criză în industria laptelui. Fermierii se întâlnesc la Guvern cu jucătorii din lanț și autorități pentru a găsi soluții la pierderile pe care le au
Scumpirile la lapte și produse lactate de anul trecut se întorc cu efect de bumerang, anul acesta, asupra fermierilor români care resimt o presiune crescută din partea procesatorilor. Pentru că spre finele anului trecut, inclusiv în decembrie, românii au cumpărat mai puțin lapte decât în anii trecuți, procesatorii au rămas cu stocuri și, implicit, nevoia lor de materie primă a scăzut. În consecință, piața locală este acum inundată de lapte crud, ceea ce a generat o scădere a prețului la poarta fermei. Acum, între fermieri și procesatori se semnează contracte chiar pentru perioade scurte, de o lună, la prețuri de 1,6 – 2 lei litrul, față de 2,3 – 2,5 lei litrul în perioada similară a anului trecut.
„Anul trecut prețurile au fost foarte mari la raft astfel că procesatorii au rămas cu stocuri, ceea ce înseamnă o nevoie mai redusă de materie primă. Problema este că atunci când există suficient lapte în piață procesatorii cresc presiunea pe care o pun asupra fermierilor și solicită reduceri de prețuri sub amenințarea rezilierii contractelor.
Fermierii vând în pierdere din luna februarie și estimez că situația va persista până în iulie. Apoi, cred că prețurile se vor mai stabiliza, dar totul depinde și de costul cu cerealele. Un preț corect al laptelui (care să acopere cheltuielile plus marjă n.red.) este undeva la 2,4 – 2,6 lei litrul (vs 1,6 – 2 lei cu cât se vinde n.red.) în funcție de dimensiunea fermei, pentru că fermele mari sunt în general și mai eficiente”, a explicat pentru Economica Daniel Frei, președintele Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin- BOVICOOP, organizație care a solicitat sprijin Guvernului în numele fermierilor.
Citește și:
Acesta susține că sunt zone, precum Sălajul, unde Cooperativele au rămas fără contracte din ianuarie și fermierii sunt nevoiți să ofere laptele gratuit sau să îl arunce.
Importuri la preț de dumpimg
Potrivit acestuia, există totodată și presiune din zona importurilor , în special din Ungaria și Polonia, unde prețurile sunt mai mici decât în România.
„Intră importuri și de lapte procesat dar și de lapte materie primă. Sunt procesatori care preferă să cumpere din import. Laptele necontractat se vinde la 1,6-1,7 lei litrul din Ungaria și Polonia ceea ce îi determină pe unii procesatori să rezilieze cu noi sau să scadă prețul pe care ni-l oferă foarte mult. Surplus de lapte există însă și în Ungaria, dar acolo fermierii s-au înțeles cu procesatorii care le plătesc 90% din prețul mediu european. La noi, procesatorii se uită doara la profitul de azi fără să se gândească pe termen lung”, mai explică fermierul.
Din datele Comisiei Europene, la data de 22 februarie 2023, laptele românesc costa la poarta fermei 56,8 euro suta de kg, cu 2,5% mai puțin decât luna anterioară dar cu 43,5% peste prețul din perioada similară a anului trecut. În Ungaria, prețul era de 56,3 euro suta de kilograme, iar în Polonia de 46,6 euro 100 de kg. Media la nivelul statelor membre este de 51, 7 euro 100 de kilograme, după o scădere lunară de 4,3% și o scumpire anuală de 25,5%. Cel mai ieftin lapte este în Letonia- 34,1 euro 100 de kilograme.
Costuri încă mari cu furajele
În ceea ce privește costurile cu furajele, Frei spune că majoritatea fermierilor își hrănesc animalele din stocurile acumulate anul trecut la prețuri foarte mari. Astfel, costurile lor nu au scăzut momentan urmare a scăderii prețurilor la cereale.
„De abia de la finele lui aprilie începutul lui mai încep primele recoltări de fân la costuri mai jos. La cereale doar cei care nu au avut pe stoc au avut oportunitatea să cumpere mai ieftin. Estimez că ponderea lor este însă mică- undeva la 30%. Acum, prețul la porumb este de 90-92 de bani, față de 1-1,3 cât era înainte, iar la făină de porumb 1 leu”, mai spune președintele BOVICOOP.
Cum s-ar putea rezolva problemele fermierilor
În acest context, fermierii solicită guvernului să susțină în continuare sistemul prin plata unor subvenții pe cap de vacă. „Cred că anul acesta 150-200 de euro pe cap de vacă ar putea salva industria”, mai spune Daniel Frei care solicită autoritățile și modificări ale legislației aplicabile.
Mai exact, reprezentantul crescătorilor de vite de lapte apreciază că există disfuncționalități în ceea ce privește transmiterea datelor pentru Observatorul laptelui şi al produselor lactate – structură ce are ca obiective colectarea, prelucrarea și centralizarea datelor și a informațiilor referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, respectiv cele cu privire la exploatațiile de vaci de lapte, bivolițe, oi și capre, efectivele de animale, cantitățile de lapte, prețul laptelui crud materie primă, al laptelui comercializat și al produselor lactate, precum și al costurilor de producție.
” Nu toți prim-cumpărătorii raportează prețurile și cantitățile cumpărate, ceea ce nu este corect. Fără informații corecte, nu se poate realiza o imagine clară asupra traseului laptelui și piața poate fu ușor distorsionată. Spre exemplu, dacă se comunică faptul că există marfă multă în piață, prețurile scad și invers”, explică Frei.
În plus, fermierii și-ar dori modificarea legislației privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate (LEGE nr. 297/ 2013) având în vedere, spun ei, că aceasta permkite apariția unor contracte cu clauze abuzive.
” Am găsit contracte în care fermierul este penalizat dacă vinde cu 5% mai mult sau mai puțin către procesator . penalitatea era atât de mare că fermierul preferă să arunce laptele atunci când are surplus de 5%. De asemenea, există contracte în care condițiile legate de preavize sau de reziliere sunt inechitabile între procesator și fermier”, exemplifică fermierul.
Anul acesta în luna mai crescătorii de vite de lapte vor primi, în contul lui 2022, 73 de euro pe cap de vită printr-o schemă de ajutor de stat pentru susţinerea sectorul bovin.
Citește și